Parlamentul Romaniei

 
Codul Civil

din 17/07/2009
Versiune actualizata la data de 29/04/2013

Codul Civil din 2009


 

    ___________
@Text actualizat la data de 29.04.2013. Actul include modificarile din urmatoarele acte:
- Legea nr. 71/2011
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 409 din 10/06/2011.
- Legea nr. 60/2012 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din 17/04/2012.
- Legea nr. 76/2012 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30/05/2012.
- Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 246 din 29/04/2013.

    ___________
@Pus in aplicare prin:
- Metodologia
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 151 din 02/03/2011.
- Legea nr. 71/2011 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 409 din 10/06/2011.
- Regulamentul nr. 15/2011 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 694 din 30/09/2011.
- Legea nr. 76/2012 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30/05/2012.
- Ordinul nr. 1985/2012 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 16 din 09/01/2013.

   
TITLUL PRELIMINAR

  Despre legea civila

   
   

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Izvoarele dreptului civil

   Art. 1. - (1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
   (2) In cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului.
   (3) In materiile reglementate prin lege, uzantele se aplica numai in masura in care legea trimite in mod expres la acestea.
   (4) Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.
   (5) Partea interesata trebuie sa faca dovada existentei si a continutului uzantelor. Uzantele publicate in culegeri elaborate de catre entitatile sau organismele autorizate in domeniu se prezuma ca exista, pana la proba contrara.
   (6) In sensul prezentului cod, prin uzante se intelege obiceiul (cutuma) si uzurile profesionale.

   
Obiectul si continutul Codului civil

   Art. 2. - (1) Dispozitiile prezentului cod reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.
   (2) Prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale.

   
Aplicarea generala a Codului civil

   Art. 3. - (1) Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.
   (2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere.
   (3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una ori mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea sau instrainarea de bunuri ori in prestarea de servicii, indiferent daca are ori nu un scop lucrativ.

   
Punere in aplicare Art. 3. prin Lege 71/2011 :
(1) Notiunea "profesionist" prevazuta la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului

   Art. 4. - (1) In materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Constitutia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.
   (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si prezentul cod, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care prezentul cod contine dispozitii mai favorabile.

   
Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene

   Art. 5. - In materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplica in mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul partilor.

   
CAPITOLUL II

  Aplicarea legii civile

   
Aplicarea in timp a legii civile

   Art. 6. - (1) Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva.
   (2) Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor.
   (3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate valabile ori, dupa caz, eficace potrivit dispozitiilor legii noi.
   (4) Prescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
   (5) Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare.
   (6) Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.

   
Teritorialitatea legii civile

   Art. 7. - (1) Actele normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii, afara de cazul in care se prevede altfel.
   (2) Actele normative adoptate, in conditiile legii, de autoritatile si institutiile administratiei publice locale se aplica numai in raza lor de competenta teritoriala.

   
Extrateritorialitatea legii civile

   Art. 8. - In cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face tinandu-se seama de normele de drept international privat cuprinse in cartea a VII-a din prezentul cod.

   
CAPITOLUL III

  Interpretarea si efectele legii civile

   
Interpretarea legii

   Art. 9. - (1) Cel care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea ei oficiala.
   (2) Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor.
   (3) Interpretarea legii de catre instanta se face numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus judecatii.

   
Interzicerea analogiei

   Art. 10. - Legile care deroga de la o dispozitie generala, care restrang exercitiul unor drepturi civile sau care prevad sanctiuni civile se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.

   
Respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri

   Art. 11. - Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri.

   
Libertatea de a dispune

   Art. 12. - (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, daca legea nu prevede in mod expres altfel.
   (2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, daca este insolvabil.

   
Renuntarea la drept

   Art. 13. - Renuntarea la un drept nu se prezuma.

   
Buna-credinta

   Art. 14. - (1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
   (2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.

   
Abuzul de drept

   Art. 15. - Niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.

   
Vinovatia

   Art. 16. - (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, persoana raspunde numai pentru faptele sale savarsite cu intentie sau din culpa.
   (2) Fapta este savarsita cu intentie cand autorul prevede rezultatul faptei sale si fie urmareste producerea lui prin intermediul faptei, fie, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii acestui rezultat.
   (3) Fapta este savarsita din culpa cand autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu il accepta, socotind fara temei ca nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, desi trebuia sa il prevada. Culpa este grava atunci cand autorul a actionat cu o neglijenta sau imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat-o fata de propriile interese.
   (4) Atunci cand legea conditioneaza efectele juridice ale unei fapte de savarsirea sa din culpa, conditia este indeplinita si daca fapta a fost savarsita cu intentie.

   
Eroarea comuna si invincibila

   Art. 17. - (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el insusi.
   (2) Cu toate acestea, cand cineva, impartasind o credinta comuna si invincibila, a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate juridica, instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurari, va putea hotari ca actul incheiat in aceasta stare va produce, fata de cel aflat in eroare, aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu.
   (3) Eroarea comuna si invincibila nu se prezuma.
   (4) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile in materie de carte funciara si nici in alte materii in care legea reglementeaza un sistem de publicitate.

   
CAPITOLUL IV

  Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice

   
Obiectul publicitatii si modalitatile de realizare

   Art. 18. - (1) Drepturile, actele si faptele privitoare la starea si capacitatea persoanelor, cele in legatura cu bunurile care apartin acestora, precum si orice alte raporturi juridice sunt supuse publicitatii in cazurile expres prevazute de lege.
   (2) Publicitatea se realizeaza prin cartea funciara, Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, denumita in cuprinsul prezentului cod si arhiva, prin registrul comertului, precum si prin alte forme de publicitate prevazute de lege.

   
Conditiile de publicitate

   Art. 19. - (1) Procedura si conditiile de publicitate se stabilesc prin lege.
   (2) Indeplinirea formalitatii de publicitate poate fi ceruta de orice persoana, chiar daca este lipsita de capacitatea de exercitiu.
   (3) Orice renuntare sau restrangere a dreptului de a indeplini o formalitate de publicitate, precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise.
   (4) Nimeni nu poate invoca faptul ca nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicitatii, daca formalitatea de publicitate a fost legal indeplinita.

   
Efectele publicitatii

   Art. 20. - (1) Publicitatea asigura opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum si a oricarui alt raport juridic supus publicitatii, stabileste rangul acestora si, daca legea prevede in mod expres, conditioneaza constituirea sau efectele lor juridice.
   (2) Intre parti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dupa caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum si orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar daca nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.
   (3) Publicitatea nu valideaza dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, in cazurile si conditiile expres prevazute de lege, ea poate produce efecte achizitive in favoarea tertilor dobanditori de buna-credinta.
   (4) Publicitatea nu intrerupe cursul prescriptiei extinctive, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

   
Prezumtiile

   Art. 21. - (1) Daca un drept, act sau fapt a fost inscris intr-un registru public, se prezuma ca el exista, cat timp nu a fost radiat sau modificat in conditiile legii.
   (2) In cazul in care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezuma ca el nu exista.

   
Lipsa publicitatii. Sanctiuni

   Art. 22. - (1) Daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata, iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicitatii sunt inopozabile tertilor, afara de cazul in care se dovedeste ca acestia le-au cunoscut pe alta cale.
   (2) Atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate, absenta acesteia poate fi invocata de orice persoana interesata, inclusiv de tertul care a cunoscut, pe alta cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicitatii.
   (3) In toate cazurile insa, simpla cunoastere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu suplineste lipsa de publicitate fata de alte persoane decat tertul care, in fapt, le-a cunoscut.

   
Concursul dintre formele de publicitate

   Art. 23. - Daca un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus in acelasi timp unor formalitati de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinte de publicitate nu este acoperita de indeplinirea alteia.

   
Consultarea registrelor publice

   Art. 24. - Orice persoana, chiar fara a justifica un interes, poate, in conditiile legii, sa consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumita situatie juridica si sa obtina extrase sau copii certificate de pe acestea.

   
CARTEA I

  Despre persoane
   

   
TITLUL I

  Dispozitii generale

   
Subiectele de drept civil

   Art. 25. - (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice.
   (2) Persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile.
   (3) Persoana juridica este orice forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de drepturi si de obligatii civile.

   
Recunoasterea drepturilor si libertatilor civile

   Art. 26. - Drepturile si libertatile civile ale persoanelor fizice, precum si drepturile si libertatile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege.

   
Cetatenii straini si apatrizii

   Art. 27. - (1) Cetatenii straini si apatrizii sunt asimilati, in conditiile legii, cu cetatenii romani, in ceea ce priveste drepturile si libertatile lor civile.
   (2) Asimilarea se aplica in mod corespunzator si persoanelor juridice straine.

   
Capacitatea civila

   Art. 28. - (1) Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor.
   (2) Orice persoana are capacitate de folosinta si, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, capacitate de exercitiu.

   
Limitele capacitatii civile

   Art. 29. - (1) Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.
   (2) Nimeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinta sau la capacitatea de exercitiu.

   
Egalitatea in fata legii civile

   Art. 30. - Rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similara nu au nicio influenta asupra capacitatii civile.

   
Patrimoniul. Mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune

   Art. 31. - (1) Orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia.
   (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.
   (3) Patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozitiilor titlului IV al cartii a III-a, cele afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii determinate potrivit legii.

   
Transferul intrapatrimonial

   Art. 32. - (1) In caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea conditiilor prevazute de lege si fara a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale.
   (2) In toate cazurile prevazute la alin. (1), transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare.

   
Patrimoniul profesional individual

   Art. 33. - (1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege.
   (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul maririi sau micsorarii patrimoniului profesional individual.
   (3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face in conformitate cu dispozitiile art. 1.941-1.948, daca prin lege nu se dispune altfel.

   
TITLUL II

  Persoana fizica

   
CAPITOLUL I

  Capacitatea civila a persoanei fizice

   
SECŢIUNEA 1

  Capacitatea de folosinta

   
Notiune

   Art. 34. - Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.

   
Durata capacitatii de folosinta

   Art. 35. - Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia.

   
Drepturile copilului conceput

   Art. 36. - Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu. Dispozitiile art. 412 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Capacitatea de exercitiu

   
Notiune

   Art. 37. - Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile.

   
Inceputul capacitatii de exercitiu

   Art. 38. - (1) Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora.
   (2) Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani.

   
Situatia minorului casatorit

   Art. 39. - (1) Minorul dobandeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu.
   (2) In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.

   
Capacitatea de exercitiu anticipata

   Art. 40. - Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. In acest scop, vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-se, cand este cazul, si avizul consiliului de familie.

   
Capacitatea de exercitiu restransa

   Art. 41. - (1) Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restransa.
   (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Incuviintarea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului.
   (3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii lor.

   
Regimul unor acte ale minorului

   Art. 42. - (1) Minorul poate sa incheie acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, daca este cazul.
   (2) In acest caz, minorul exercita singur drepturile si executa tot astfel obligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite.

   
Lipsa capacitatii de exercitiu

   Art. 43. - (1) In afara altor cazuri prevazute de lege, nu au capacitate de exercitiu:
   a) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
   b) interzisul judecatoresc.
   (2) Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege. Dispozitiile art. 42 alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator.
   (3) Cu toate acestea, persoana lipsita de capacitatea de exercitiu poate incheia singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor.
   (4) Actele pe care minorul le poate incheia singur pot fi facute si de reprezentantul sau legal, afara de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

   
Sanctiune

   Art. 44. - (1) Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art. 41 alin. (3) si la art. 43 alin. (3), precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui prejudiciu.
   (2) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa poate invoca si singur, in aparare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minoritate ori din punerea sub interdictie judecatoreasca.

   
Frauda comisa de incapabil

   Art. 45. - Simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu inlatura anulabilitatea actului. Daca insa a folosit manopere dolosive, instanta, la cererea partii induse in eroare, poate mentine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune civila adecvata.

   
Regimul nulitatii

   Art. 46. - (1) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub interdictie judecatoreasca incapacitatea acestuia.
   (2) Actiunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a implinit varsta de 14 ani, precum si de ocrotitorul legal.
   (3) Atunci cand actul s-a incheiat fara autorizarea instantei de tutela, necesara potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul in vederea exercitarii actiunii in anulare.

   
Limitele obligatiei de restituire

   Art. 47. - Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu este obligata la restituire decat in limita folosului realizat. Dispozitiile art. 1.635-1.649 se aplica in mod corespunzator.

   
Confirmarea actului anulabil

   Art. 48. - Minorul devenit major poate confirma actul facut singur in timpul minoritatii, atunci cand el trebuia sa fie reprezentat sau asistat. Dupa descarcarea tutorelui, el poate, de asemenea, sa confirme actul facut de tutorele sau fara respectarea tuturor formalitatilor cerute pentru incheierea lui valabila. In timpul minoritatii, confirmarea actului anulabil se poate face numai in conditiile art. 1.263 si 1.264.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Declararea judecatoreasca a mortii

   
Cazul general

   Art. 49. - (1) In cazul in care o persoana este disparuta si exista indicii ca a incetat din viata, aceasta poate fi declarata moarta prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca era in viata.
   (2) Daca data primirii ultimelor informatii sau indicii despre cel disparut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prevazut in alin. (1) se socoteste de la sfarsitul lunii in care s-au primit ultimele informatii sau indicii, iar in cazul in care nu se poate stabili nici luna, de la sfarsitul anului calendaristic.

   
Cazuri speciale

   Art. 50. - (1) Cel disparut in imprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa de cale ferata ori aeriana, naufragiul, in cursul unor fapte de razboi sau intr-o alta imprejurare asemanatoare, ce indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, daca au trecut cel putin 6 luni de la data imprejurarii in care a avut loc disparitia.
   (2) Daca ziua in care a intervenit imprejurarea cand a avut loc disparitia nu poate fi stabilita, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 49 alin. (2).
   (3) Atunci cand este sigur ca decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gasit sau identificat, moartea poate fi declarata prin hotarare judecatoreasca, fara a se astepta implinirea vreunui termen de la disparitie.

   
Procedura de declarare a mortii

   Art. 51. - Solutionarea cererii de declarare a mortii se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

   
Data prezumata a mortii celui disparut

   Art. 52. - (1) Cel declarat mort este socotit ca a incetat din viata la data pe care hotararea ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Daca hotararea nu arata si ora mortii, se socoteste ca cel declarat mort a incetat din viata in ultima ora a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii.
   (2) In lipsa unor indicii indestulatoare, se va stabili ca cel declarat mort a incetat din viata in ultima ora a celei din urma zile a termenului prevazut de art. 49 sau 50, dupa caz.
   (3) Instanta judecatoreasca poate rectifica data mortii stabilita potrivit dispozitiilor alin. (1) si (2), daca se dovedeste ca nu era posibil ca persoana declarata moarta sa fi decedat la acea data. In acest caz, data mortii este cea stabilita prin hotararea de rectificare.

   
Prezumtie

   Art. 53. - Cel disparut este socotit a fi in viata, daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva.

   
Anularea hotararii de declarare a mortii

   Art. 54. - (1) Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea.
   (2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale in natura, iar daca aceasta nu este cu putinta, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le inapoieze decat daca, sub rezerva dispozitiilor in materie de carte funciara, se va face dovada ca la data dobandirii stia ori trebuia sa stie ca persoana declarata moarta este in viata.

   
Descoperirea certificatului de deces

   Art. 55. - Orice persoana interesata poate cere oricand anularea hotararii declarative de moarte, in cazul in care se descopera certificatul de deces al celui declarat mort.

   
Plata facuta mostenitorilor aparenti

   Art. 56. - Plata facuta mostenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hotararii declarative de moarte, este valabila si liberatorie, daca a fost facuta inainte de radierea din registrul de stare civila a mentiunii privitoare la deces, cu exceptia cazului in care cel care a facut plata a cunoscut faptul ca persoana declarata moarta este in viata.

   
Drepturile mostenitorului aparent

   Art. 57. - Mostenitorul aparent care afla ca persoana care a fost declarata decedata prin hotarare judecatoreasca este in viata pastreaza posesia bunurilor si dobandeste fructele acestora, cat timp cel reaparut nu solicita restituirea lor.

   
CAPITOLUL II

  Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii comune

   
Drepturi ale personalitatii

   Art. 58. - (1) Orice persoana are dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege.
   (2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.

   
Punere in aplicare Art. 58. prin Lege 71/2011 :
Art. 13. - (1) Drepturile personalitatii sunt supuse legii in vigoare la data exercitarii lor.
(2) Orice atingere adusa drepturilor personalitatii este supusa legii in vigoare la data savarsirii acesteia.
   
Atributele de identificare

   Art. 59. - Orice persoana are dreptul la nume, la domiciliu, la resedinta, precum si la o stare civila, dobandite in conditiile legii.

   
Dreptul de a dispune de sine insusi

   Art. 60. - Persoana fizica are dreptul sa dispuna de sine insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei fizice

   
Garantarea drepturilor inerente fiintei umane

   Art. 61. - (1) Viata, sanatatea si integritatea fizica si psihica a oricarei persoane sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege.
   (2) Interesul si binele fiintei umane trebuie sa primeze asupra interesului unic al societatii sau al stiintei.

   
Interzicerea practicii eugenice

   Art. 62. - (1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
   (2) Este interzisa orice practica eugenica prin care se tinde la organizarea selectiei persoanelor.

   
Interventiile asupra caracterelor genetice

   Art. 63. - (1) Sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice avand drept scop modificarea descendentei persoanei, cu exceptia celor care privesc prevenirea si tratamentul maladiilor genetice.
   (2) Este interzisa orice interventie avand drept scop crearea unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte, precum si crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare.
   (3) Utilizarea tehnicilor de reproducere umana asistata medical nu este admisa pentru alegerea sexului viitorului copil decat in scopul evitarii unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia.

   
Inviolabilitatea corpului uman

   Art. 64. - (1) Corpul uman este inviolabil.
   (2) Orice persoana are dreptul la integritatea sa fizica si psihica. Nu se poate aduce atingere integritatii fiintei umane decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.

   
Examenul caracteristicilor genetice

   Art. 65. - (1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi intreprins decat in scopuri medicale sau de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile legii.
   (2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuata decat in cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dupa caz, sau in scopuri medicale ori de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile legii.

   
Interzicerea unor acte patrimoniale

   Art. 66. - Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege.

   
Interventiile medicale asupra unei persoane

   Art. 67. - Nicio persoana nu poate fi supusa experientelor, testelor, prelevarilor, tratamentelor sau altor interventii in scop terapeutic ori in scop de cercetare stiintifica decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.

   
Prelevarea si transplantul de la persoanele in viata

   Art. 68. - (1) Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatori in viata se fac exclusiv in cazurile si conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil si expres al acestora si numai dupa ce au fost informati, in prealabil, asupra riscurilor interventiei. In toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in momentul prelevarii.
   (2) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori, precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de discernamant din cauza unui handicap mintal, unei tulburari mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, in afara cazurilor expres prevazute de lege.

   
Sesizarea instantei judecatoresti

   Art. 69. - La cererea persoanei interesate, instanta poate lua toate masurile necesare pentru a impiedica sau a face sa inceteze orice atingere ilicita adusa integritatii corpului uman, precum si pentru a dispune repararea, in conditiile prevazute la art. 252-256, a daunelor materiale si morale suferite.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane

   
Dreptul la libera exprimare

   Art. 70. - (1) Orice persoana are dreptul la libera exprimare.
   (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitele prevazute la art. 75.

   
Dreptul la viata privata

   Art. 71. - (1) Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private.
   (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.
   (3) Este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.

   
Dreptul la demnitate

   Art. 72. - (1) Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale.
   (2) Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.

   
Dreptul la propria imagine

   Art. 73. - (1) Orice persoana are dreptul la propria imagine.
   (2) In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 raman aplicabile.

   
Atingeri aduse vietii private

   Art. 74. - Sub rezerva aplicarii dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vietii private:
   a) intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal;
   b) interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savarsita prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari;
   c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia;
   d) difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara acordul celui care il ocupa in mod legal;
   e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege;
   f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza;
   g) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;
   h) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana;
   i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

   
Limite

   Art. 75. - (1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.
   (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune.

   
Prezumtia de consimtamant

   Art. 76. - Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.

   
Punere in aplicare Art. 76. prin Lege 71/2011 :
Art. 14. - Dispozitiile art. 76 din Codul civil nu se aplica in cazul in care punerea la dispozitie a informatiei sau a materialului s-a facut anterior datei intrarii in vigoare a Codului civil, chiar daca utilizarea informatiei ori a materialului se realizeaza dupa aceasta data.
   
Prelucrarea datelor personale

   Art. 77. - Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai in cazurile si conditiile prevazute de legea speciala.

   
SECŢIUNEA a 4-a

Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau

   
Respectul datorat persoanei decedate

   Art. 78. - Persoanei decedate i se datoreaza respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la corpul sau.

   
Punere in aplicare Art. 78. prin Lege 71/2011 :
Art. 15. - Dispozitiile art. 78-81 din Codul civil sunt aplicabile si in privinta persoanelor decedate anterior datei intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate

   Art. 79. - Memoria persoanei decedate este protejata in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate in viata.

   
Punere in aplicare Art. 79. prin Lege 71/2011 :
Art. 15. - Dispozitiile art. 78-81 din Codul civil sunt aplicabile si in privinta persoanelor decedate anterior datei intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Respectarea vointei persoanei decedate

   Art. 80. - (1) Orice persoana poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune cu privire la corpul sau dupa moarte. In cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restransa este necesar si consimtamantul scris al parintilor sau, dupa caz, al tutorelui.
   (2) In lipsa unei optiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectata, in ordine, vointa sotului, parintilor, descendentilor, rudelor in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala a avut loc decesul. In toate cazurile se va tine seama de apartenenta confesionala a persoanei decedate.

   
Punere in aplicare Art. 80. prin Lege 71/2011 :
Art. 15. - Dispozitiile art. 78-81 din Codul civil sunt aplicabile si in privinta persoanelor decedate anterior datei intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Prelevarea de la persoanele decedate

   Art. 81. - Prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, in scop terapeutic sau stiintific, de la persoanele decedate se efectueaza numai in conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, exprimat in timpul vietii, al persoanei decedate sau, in lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat, in ordine, de sotul supravietuitor, de parinti, de descendenti ori, in sfarsit, de rudele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.

   
Punere in aplicare Art. 81. prin Lege 71/2011 :
Art. 15. - Dispozitiile art. 78-81 din Codul civil sunt aplicabile si in privinta persoanelor decedate anterior datei intrarii in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL III

  Identificarea persoanei fizice

   
SECŢIUNEA 1

  Numele

   
Dreptul la nume

   Art. 82. - Orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit, potrivit legii.

   
Structura numelui

   Art. 83. - Numele cuprinde numele de familie si prenumele.

   
Dobandirea numelui

   Art. 84. - (1) Numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei si poate fi modificat prin efectul schimbarii starii civile, in conditiile prevazute de lege.
   (2) Prenumele se stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere. Este interzisa inregistrarea de catre ofiterul de stare civila a prenumelor indecente, ridicole si a altora asemenea, de natura a afecta ordinea publica si bunele moravuri ori interesele copilului, dupa caz.
   (3) Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, precum si cele ale copilului care este parasit de catre mama in spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilita in termenul prevazut de lege, se stabilesc prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala a fost gasit copilul ori, dupa caz, s-a constatat parasirea lui, in conditiile legii speciale.

   
Schimbarea numelui pe cale administrativa

   Art. 85. - Cetatenii romani pot obtine, in conditiile legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Domiciliul si resedinta

   
Dreptul la domiciliu si resedinta

   Art. 86. - (1) Cetatenii romani au dreptul sa isi stabileasca ori sa isi schimbe, in mod liber, domiciliul sau resedinta, in tara sau in strainatate, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.
   (2) Daca prin lege nu se prevede altfel, o persoana fizica nu poate sa aiba in acelasi timp decat un singur domiciliu si o singura resedinta, chiar si atunci cand detine mai multe locuinte.

   
Domiciliul

   Art. 87. - Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor si libertatilor sale civile, este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala.

   
Resedinta

   Art. 88. - Resedinta persoanei fizice este in locul unde isi are locuinta secundara.

   
Stabilirea si schimbarea domiciliului

   Art. 89. - (1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor legii speciale.
   (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaza decat atunci cand cel care ocupa sau se muta intr-un anumit loc a facut-o cu intentia de a avea acolo locuinta principala.
   (3) Dovada intentiei rezulta din declaratiile persoanei facute la organele administrative competente sa opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar in lipsa acestor declaratii, din orice alte imprejurari de fapt.

   
Prezumtia de domiciliu

   Art. 90. - (1) Resedinta va fi considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut.
   (2) In lipsa de resedinta, persoana fizica este considerata ca domiciliaza la locul ultimului domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoana se gaseste.

   
Dovada

   Art. 91. - (1) Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate.
   (2) In lipsa acestor mentiuni ori atunci cand acestea nu corespund realitatii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opusa altor persoane.
   (3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul in care domiciliul sau resedinta a fost cunoscuta prin alte mijloace de cel caruia i se opune.

   
Domiciliul minorului si al celui pus sub interdictie judecatoreasca

   Art. 92. - (1) Domiciliul minorului care nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu in conditiile prevazute de lege este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste in mod statornic.
   (2) In cazul in care parintii au domicilii separate si nu se inteleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanta de tutela, ascultandu-i pe parinti, precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va decide tinand seama de interesele copilului. Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, minorul este prezumat ca are domiciliul la parintele la care locuieste in mod statornic.
   (3) Prin exceptie, in situatiile prevazute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de incredere, cu consimtamantul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi si la o institutie de ocrotire.
   (4) Domiciliul minorului, in cazul in care numai unul dintre parintii sai il reprezinta ori in cazul in care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoanei puse sub interdictie judecatoreasca este la reprezentantul legal.

   
Cazuri speciale

   Art. 93. - Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai si supus unor masuri de protectie speciala, in cazurile prevazute de lege, se afla la institutia, la familia sau la persoanele carora le-a fost dat in plasament.

   
Domiciliul persoanei puse sub curatela

   Art. 94. - In cazul in care s-a instituit o curatela asupra bunurilor celui care a disparut, acesta are domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa il reprezinte.

   
Domiciliul la curatorul special

   Art. 95. - Daca a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale, cei chemati la mostenire au domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa ii reprezinte.

   
Domiciliul profesional

   Art. 96. - Cel care exploateaza o intreprindere are domiciliul si la locul acelei intreprinderi, in tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa in acel loc.

   
Domiciliul ales

   Art. 97. - (1) Partile unui act juridic pot sa aleaga un domiciliu in vederea exercitarii drepturilor sau a executarii obligatiilor nascute din acel act.
   (2) Alegerea domiciliului nu se prezuma, ci trebuie facuta in scris.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Actele de stare civila

   
Starea civila

   Art. 98. - Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila.

   
Dovada starii civile

   Art. 99. - (1) Starea civila se dovedeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocmite, potrivit legii, in registrele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora.
   (2) Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice si fac dovada, pana la inscrierea in fals, pentru ceea ce reprezinta constatarile personale ale ofiterului de stare civila si, pana la proba contrara, pentru celelalte mentiuni.
   (3) Hotararea judecatoreasca data cu privire la starea civila a unei persoane este opozabila oricarei alte persoane cat timp printr-o noua hotarare nu s-a stabilit contrariul.
   (4) Daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit o anumita stare civila a unei persoane, iar printr-o hotarare judecatoreasca ulterioara este admisa o actiune prin care s-a contestat starea civila astfel stabilita, prima hotarare isi pierde efectele la data ramanerii definitive a celei de a doua hotarari.

   
Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civila

   Art. 100. - (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea se poate face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive.
   (2) Rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai in temeiul dispozitiei primarului de la primaria care are in pastrare actul de stare civila.
   (3) Starea civila poate fi modificata in baza unei hotarari de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civila numai daca a fost formulata si o actiune de modificare a starii civile, admisa printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
   (4) Hotararea judecatoreasca prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civila, precum si inregistrarea facuta in temeiul unei asemenea hotarari sunt opozabile oricarei alte persoane cat timp printr-o noua hotarare nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civila, precum si inregistrarea facuta in baza lui sunt opozabile oricarei persoane pana la proba contrara.

   
Inscrierea mentiunilor pe actul de stare civila

   Art. 101. - Anularea, completarea, modificarea si rectificarea unui act de stare civila sau a unei mentiuni inscrise pe acesta, dispuse prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva ori, dupa caz, prin dispozitie a primarului, se inscriu numai prin mentiune pe actul de stare civila corespunzator. In acest scop, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se comunica de indata, din oficiu, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.

   
Actele intocmite de un ofiter de stare civila necompetent

   Art. 102. - Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt valabile, chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate, afara de cazul in care beneficiarii acestor acte au cunoscut, in momentul intocmirii lor, lipsa acestei calitati.

   
Alte mijloace de dovada a starii civile

   Art. 103. - Starea civila se poate dovedi, inaintea instantei judecatoresti, prin orice mijloace de proba, daca:
   a) nu au existat registre de stare civila;
   b) registrele de stare civila s-au pierdut ori au fost distruse, in tot sau in parte;
   c) nu este posibila procurarea din strainatate a certificatului de stare civila sau a extrasului de pe actul de stare civila;
   d) intocmirea actului de stare civila a fost omisa sau, dupa caz, refuzata.

   
TITLUL III

  Ocrotirea persoanei fizice

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Interesul persoanei ocrotite

   Art. 104. - (1) Orice masura de ocrotire a persoanei fizice se stabileste numai in interesul acesteia.
   (2) La luarea unei masuri de ocrotire trebuie sa se tina seama de posibilitatea persoanei fizice de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile cu privire la persoana si bunurile sale.

   
Persoanele ocrotite

   Art. 105. - Sunt supusi unor masuri speciale de ocrotire minorii si cei care, desi capabili, din cauza batranetii, a bolii sau a altor motive prevazute de lege nu pot sa isi administreze bunurile si nici sa isi apere interesele in conditii corespunzatoare.

   
Masurile de ocrotire

   Art. 106. - (1) Ocrotirea minorului se realizeaza prin parinti, prin instituirea tutelei, prin darea in plasament sau, dupa caz, prin alte masuri de protectie speciala anume prevazute de lege.
   (2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdictie judecatoreasca sau prin instituirea curatelei, in conditiile prevazute de prezentul cod.

   
Instanta de tutela

   Art. 107. - (1) Procedurile prevazute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenta instantei de tutela si de familie stabilite potrivit legii, denumita in continuare instanta de tutela.
   (2) In toate cazurile, instanta de tutela solutioneaza de indata aceste cereri.

   
Punere in aplicare Art. 107. prin Lege 76/2012 :
Pana la organizarea instantelor de tutela si familie, judecatoriile sau, dupa caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori si familie vor indeplini rolul de instante de tutela si familie, avand competenta stabilita potrivit Codului civil, Codului de procedura civila, prezentei legi, precum si reglementarilor speciale in vigoare.
   
Ocrotirea persoanei prin tutela

   Art. 108. - (1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutela se realizeaza de catre tutore, desemnat sau numit, in conditiile prezentului cod, precum si de catre consiliul de familie, ca organ consultativ.
   (2) Consiliul de familie poate fi constituit de catre instanta de tutela numai la cererea persoanelor interesate.
   (3) In cazul in care nu se constituie consiliul de familie, atributiile acestuia vor fi exercitate de catre instanta de tutela.

   
Ocrotirea persoanei prin curatela

   Art. 109. - Ocrotirea persoanei fizice prin curatela are loc numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.

   
CAPITOLUL II

  Tutela minorului

   
SECŢIUNEA 1

  Deschiderea tutelei

   
Cazurile de instituire

   Art. 110. - Tutela minorului se instituie atunci cand ambii parinti sunt, dupa caz, decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie judecatoreasca, disparuti ori declarati judecatoreste morti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta hotaraste ca este in interesul minorului instituirea unei tutele.

   
Persoanele obligate sa instiinteze instanta de tutela

   Art. 111. - Au obligatia ca, de indata ce afla de existenta unui minor lipsit de ingrijire parinteasca in cazurile prevazute la art. 110, sa instiinteze instanta de tutela:
   a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul;
   b) serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
    ___________
    Litera b) a fost modificata prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   c) instantele judecatoresti, cu prilejul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti;
   d) organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Tutorele

   
Persoana care poate fi numita tutore

   Art. 112. - (1) Poate fi tutore o persoana fizica sau sotul si sotia, impreuna, daca nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de prezentul cod.
   (2) In cazul in care in situatia prevazuta la art. 110 se afla mai multi minori care sunt frati sau surori, se numeste, de regula, un singur tutore.

   
Persoanele care nu pot fi numite tutore

   Art. 113. - (1) Nu poate fi tutore:
   a) minorul, persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau cel pus sub curatela;
   b) cel decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore;
   c) cel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarare judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari retinute ca atare de catre o instanta judecatoreasca;
   d) cel care, exercitand o tutela, a fost indepartat din aceasta in conditiile art. 158;
   e) cel aflat in stare de insolvabilitate;
   f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei;
   g) cel inlaturat prin inscris autentic sau prin testament de catre parintele care exercita singur, in momentul mortii, autoritatea parinteasca.
   (2) Daca una dintre imprejurarile prevazute la alin. (1) survine sau este descoperita in timpul tutelei, tutorele va fi indepartat, respectandu-se aceeasi procedura ca si la numirea lui.

   
Desemnarea tutorelui de catre parinte

   Art. 114. - (1) Parintele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, incheiate in forma autentica, ori, dupa caz, prin testament, persoana care urmeaza a fi numita tutore al copiilor sai.
   (2) Desemnarea facuta de parintele care in momentul mortii era decazut din drepturile parintesti sau pus sub interdictie judecatoreasca este lipsita de efecte.
   (3) Desemnarea facuta in conditiile prezentului articol poate fi revocata oricand de catre parinte, chiar si printr-un inscris sub semnatura privata.
   (4) Inscrisul prin care se revoca persoana desemnata pentru a fi numita tutore se va inscrie in registrul prevazut la art. 1.046 sau la art. 2.033, dupa caz.
   (5) Notarul public sau instanta de tutela, dupa caz, are obligatia sa verifice la registrele prevazute la alin. (4) daca persoana desemnata pentru a fi tutore nu a fost revocata.

   
Desemnarea mai multor tutori

   Art. 115. - In cazul in care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fara vreo preferinta, ori exista mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului in stare sa indeplineasca sarcinile tutelei si care isi exprima dorinta de a fi tutore, instanta de tutela va hotari tinand seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a minorului.

   
Masuri provizorii

   Art. 116. - (1) Cel chemat la tutela in conformitate cu dispozitiile art. 114 nu poate fi inlaturat de catre instanta fara acordul sau decat daca se afla in vreunul dintre cazurile prevazute la art. 113 sau daca prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate.
   (2) In cazul in care cel chemat la tutela este numai temporar impiedicat in exercitarea atributiilor ce i-au fost conferite, instanta de tutela, dupa incetarea impiedicarii, il numeste tutore la cererea sa, dar nu mai tarziu de 6 luni de la deschiderea tutelei. Pana atunci, instanta desemneaza un tutore provizoriu.
   (3) Dupa trecerea celor 6 luni, daca persoana desemnata nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore ramane sa indeplineasca in continuare sarcinile tutelei pana la numirea unui tutore in conditiile art. 118.

   
Garantii

   Art. 117. - La numirea sau, dupa caz, in timpul tutelei, instanta de tutela poate hotari, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele sa dea garantii reale sau personale, daca interesele minorului cer o astfel de masura. In acest caz, ea stabileste potrivit cu imprejurarile felul si intinderea garantiilor.

   
Numirea tutorelui de catre instanta de tutela

   Art. 118. - In lipsa unui tutore desemnat, instanta de tutela numeste cu prioritate ca tutore, daca nu se opun motive intemeiate, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei minorului, in stare sa indeplineasca aceasta sarcina, tinand seama, dupa caz, de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile morale pe care le prezinta cel chemat la tutela.

   
Procedura de numire

   Art. 119. - (1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de catre instanta de tutela in camera de consiliu, prin incheiere definitiva. Atunci cand desemnarea tutorelui s-a facut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea decat pentru motivele prevazute la art. 120 alin. (2).
   (2) Ascultarea minorului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie.
   (3) In lipsa unui tutore desemnat, daca instanta de tutela a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin. (1), cu consultarea consiliului de familie.
   (4) Incheierea de numire se comunica in scris tutorelui si se afiseaza la sediul instantei de tutela si la primaria de la domiciliul minorului.
   (5) Drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data comunicarii incheierii de numire.
   (6) Intre timp, instanta de tutela poate lua masuri provizorii cerute de interesele minorului, putand chiar sa numeasca un curator special.

   
Refuzul continuarii tutelei

   Art. 120. - (1) Cel numit tutore este dator sa continue indeplinirea sarcinilor tutelei.
   (2) Poate refuza continuarea tutelei:
   a) cel care are varsta de 60 de ani impliniti;
   b) femeia insarcinata sau mama unui copil mai mic de 8 ani;
   c) cel care creste si educa 2 sau mai multi copii;
   d) cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a felului activitatilor desfasurate, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive intemeiate, nu ar mai putea sa indeplineasca aceasta sarcina.

   
Inlocuirea tutorelui

   Art. 121. - Daca vreuna dintre imprejurarile prevazute la art. 120 alin. (2) survine in timpul tutelei, tutorele poate cere sa fie inlocuit. Cererea de inlocuire se adreseaza instantei de tutela, care va hotari de urgenta. Pana la solutionarea cererii sale de inlocuire, el este obligat sa continue exercitarea atributiilor.

   
Caracterul personal al tutelei

   Art. 122. - (1) Tutela este o sarcina personala.
   (2) Cu toate acestea, instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, poate, tinand seama de marimea si compunerea patrimoniului minorului, sa decida ca administrarea patrimoniului ori doar a unei parti a acestuia sa fie incredintata, potrivit legii, unei persoane fizice sau persoane juridice specializate.

   
Gratuitatea tutelei

   Art. 123. - (1) Tutela este o sarcina gratuita.
   (2) Cu toate acestea, tutorele poate fi indreptatit, pe perioada exercitarii sarcinilor tutelei, la o remuneratie al carei cuantum va fi stabilit de instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, tinand seama de munca depusa in administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile produse de bunurile minorului. Instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima aceasta remuneratie, potrivit imprejurarilor.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Consiliul de familie

   
Rolul consiliului de familie

   Art. 124. - (1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul in care tutorele isi exercita drepturile si isi indeplineste indatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului.
   (2) In cazul ocrotirii minorului prin parinti, prin darea in plasament sau, dupa caz, prin alte masuri de protectie speciala prevazute de lege nu se va institui consiliul de familie.

   
Membrii consiliului de familie

   Art. 125. - (1) Instanta de tutela poate constitui un consiliu de familie, compus din 3 rude sau afini, tinand seama de gradul de rudenie si de relatiile personale cu familia minorului. In lipsa de rude sau afini pot fi numite si alte persoane care au avut legaturi de prietenie cu parintii minorului sau care manifesta interes pentru situatia acestuia.
   (2) Sotul si sotia nu pot fi, impreuna, membri ai aceluiasi consiliu de familie.
   (3) In aceleasi conditii, instanta de tutela numeste si 2 supleanti.
   (4) Tutorele nu poate fi membru in consiliul de familie.

   
Alte dispozitii aplicabile consiliului de familie

   Art. 126. - Dispozitiile art. 113, art. 120 alin. (1) si alin. (2) lit. d), art. 121 si 147 se aplica in mod corespunzator si membrilor consiliului de familie.

   
Modificarea consiliului de familie

   Art. 127. - In afara de cazul prevazut la art. 131, alcatuirea consiliului de familie nu se poate modifica in timpul tutelei, afara numai daca interesele minorului ar cere o asemenea schimbare sau daca, prin moartea ori disparitia unuia dintre membri, ar fi necesara completarea.

   
Constituirea consiliului de familie

   Art. 128. - (1) In vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care indeplinesc conditiile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de catre instanta de tutela, din oficiu sau la sesizarea minorului, daca acesta a implinit varsta de 14 ani, a tutorelui desemnat, a oricaror altor persoane care au cunostinta despre situatia minorului.
   (2) Numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora.
   (3) Minorul care a implinit varsta de 10 ani va fi ascultat in conditiile art. 264.

   
Functionarea consiliului de familie

   Art. 129. - (1) Consiliul de familie este convocat cu cel putin 10 zile inainte de data intrunirii de catre tutore, din propria initiativa sau la cererea oricaruia dintre membrii acestuia, a minorului care a implinit varsta de 14 ani sau a instantei de tutela. Cu acordul tuturor membrilor consiliului de familie, convocarea se poate face si mai devreme de implinirea termenului de 10 zile dinainte de data intrunirii. In toate cazurile, prezenta tuturor membrilor consiliului de familie acopera neregularitatea convocarii.
   (2) Cei convocati sunt obligati sa se prezinte personal la locul indicat in actul de convocare. In cazul in care acestia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezentati de persoane care sunt rude sau afini cu parintii minorului, daca aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate in nume propriu ca membri ai consiliului de familie. Sotii se pot reprezenta reciproc.
   (3) Sedintele consiliului de familie se tin la domiciliul minorului. In cazul in care convocarea a fost facuta la solicitarea instantei de tutela, sedinta se tine la sediul acesteia.

   
Atributii

   Art. 130. - (1) Consiliul de familie da avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instantei de tutela, si ia decizii, in cazurile prevazute de lege. Avizele consultative si deciziile se iau in mod valabil cu votul majoritatii membrilor sai, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai inaintata in varsta.
   (2) La luarea deciziilor, minorul care a implinit varsta de 10 ani va fi ascultat, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile in mod corespunzator.
   (3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate si consemnate intr-un registru special constituit, care se tine de unul dintre membrii consiliului, desemnat in acest scop de instanta de tutela.
   (4) Actele incheiate de tutore in lipsa avizului consultativ sunt anulabile. Incheierea actului cu nerespectarea avizului atrage numai raspunderea tutorelui. Dispozitiile art. 155 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Inlocuirea consiliului de familie

   Art. 131. - Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, daca in plangerile formulate potrivit prezentului cod instanta a hotarat de cel putin doua ori, in mod definitiv, impotriva deciziilor consiliului de familie.

   
Imposibilitatea constituirii consiliului de familie

   Art. 132. - Daca in cazul prevazut la art. 131 nu este posibila constituirea unui nou consiliu, ca si in cazul contrarietatii de interese dintre minor si toti membrii consiliului de familie si supleanti, tutorele poate cere instantei de tutela autorizatia de a exercita singur tutela.

   
Punere in aplicare SECTIUNEA a 3-a prin Lege 71/2011 :
Art. 17. - Dispozitiile privitoare la consiliul de familie se aplica tutelei si curatelei instituite dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
SECŢIUNEA a 4-a

Exercitarea tutelei

   
1.
Dispozitii generale

   
Exercitarea tutelei in interesul minorului

   Art. 133. - Tutela se exercita numai in interesul minorului atat in ceea ce priveste persoana, cat si bunurile acestuia.

   
Continutul tutelei

   Art. 134. - (1) Tutorele are indatorirea de a ingriji de minor.
   (2) El este obligat sa asigure ingrijirea minorului, sanatatea si dezvoltarea lui fizica si mentala, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui.

   
Tutela exercitata de ambii soti

   Art. 135. - (1) In cazul in care tutori sunt 2 soti, acestia raspund impreuna pentru exercitarea atributiilor tutelei. Dispozitiile privind autoritatea parinteasca sunt aplicabile in mod corespunzator.
   (2) In cazul in care unul dintre soti introduce actiunea de divort, instanta, din oficiu, va instiinta instanta de tutela pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei.

   
2.
Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului

   
Avizul consiliului de familie

   Art. 136. - Masurile privind persoana minorului se iau de catre tutore, cu avizul consiliului de familie, cu exceptia masurilor care au caracter curent.

   
Domiciliul minorului

   Art. 137. - (1) Minorul pus sub tutela are domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea instantei de tutela minorul poate avea si o resedinta.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), tutorele poate incuviinta ca minorul sa aiba o resedinta determinata de educarea si pregatirea sa profesionala. In acest caz, instanta de tutela va fi de indata incunostintata de tutore.

   
Felul invatatureii sau al pregatirii profesionale

   Art. 138. - (1) Felul invataturii sau al pregatirii profesionale pe care minorul care nu a implinit varsta de 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de acesta decat cu incuviintarea instantei de tutela.
   (2) Instanta de tutela nu poate, impotriva vointei minorului care a implinit varsta de 14 ani, sa schimbe felul invataturii acestuia, hotarata de parinti sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei.

   
Ascultarea minorului care a implinit varsta de 10 ani

   Art. 139. - Instanta de tutela nu poate hotari fara ascultarea minorului, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
3.
Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului

   
Inventarul bunurilor minorului

   Art. 140. - (1) Dupa numirea tutorelui si in prezenta acestuia si a membrilor consiliului de familie, un delegat al instantei de tutela va verifica la fata locului toate bunurile minorului, intocmind un inventar, care va fi supus aprobarii instantei de tutela. Inventarul bunurilor minorului va incepe sa fie intocmit in maximum 10 zile de la numirea tutorelui de catre instanta de tutela.
   (2) Cu prilejul inventarierii, tutorele si membrii consiliului de familie sunt tinuti sa declare in scris, la intrebarea expresa a delegatului instantei de tutela, creantele, datoriile sau alte pretentii pe care le au fata de minor. Declaratiile vor fi consemnate in procesul-verbal de inventariere.
   (3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscand creantele sau pretentiile proprii fata de minori, nu le-au declarat, desi au fost somati sa le declare, sunt prezumati ca au renuntat la ele. Daca tutorele sau membrii consiliului de familie nu declara datoriile pe care le au fata de minor, desi au fost somati sa le declare, pot fi indepartati din functie.
   (4) Creantele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii consiliului de familie, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile acestora pot fi platite voluntar numai cu autorizarea instantei de tutela.

   
Actele facute in lipsa inventarului

   Art. 141. - Inainte de intocmirea inventarului, tutorele nu poate face, in numele minorului, decat acte de conservare si acte de administrare ce nu sufera intarziere.

   
Administrarea bunurilor minorului

   Art. 142. - (1) Tutorele are indatorirea de a administra cu buna-credinta bunurile minorului. In acest scop, tutorele actioneaza in calitate de administrator insarcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului, dispozitiile titlului V din cartea a III-a aplicandu-se in mod corespunzator, afara de cazul in care prin prezentul capitol se dispune altfel.
   (2) Nu sunt supuse administrarii bunurile dobandite de minor cu titlu gratuit decat daca testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispozitie sau, dupa caz, numit de catre instanta de tutela.

   
Reprezentarea minorului

   Art. 143. - Tutorele are indatorirea de a-l reprezenta pe minor in actele juridice, dar numai pana cand acesta implineste varsta de 14 ani.

   
Regimul juridic al actelor de dispozitie

   Art. 144. - (1) Tutorele nu poate, in numele minorului, sa faca donatii si nici sa garanteze obligatia altuia. Fac exceptie darurile obisnuite, potrivite cu starea materiala a minorului.
   (2) Tutorele nu poate, fara avizul consiliului de familie si autorizarea instantei de tutela, sa faca acte de instrainare, imparteala, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, sa renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa incheie in mod valabil orice alte acte ce depasesc dreptul de administrare.
   (3) Actele facute cu incalcarea dispozitiilor prevazute la alin. (1) si (2) sunt anulabile. In aceste cazuri, actiunea in anulare poate fi exercitata de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum si de catre procuror, din oficiu sau la sesizarea instantei de tutela.
   (4) Cu toate acestea, tutorele poate instraina, fara avizul consiliului de familie si fara autorizarea instantei de tutela, bunurile supuse pieirii, degradarii, alterarii ori deprecierii, precum si cele devenite nefolositoare pentru minor.

   
Autorizarea instantei de tutela

   Art. 145. - (1) Instanta de tutela acorda tutorelui autorizarea numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un folos neindoielnic pentru minor.
   (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act in parte, stabilindu-se, cand este cazul, conditiile de incheiere a actului.
   (3) In caz de vanzare, autorizarea va arata daca vanzarea se va face prin acordul partilor, prin licitatie publica sau in alt mod.
   (4) In toate cazurile, instanta de tutela poate indica tutorelui modul in care se intrebuinteaza sumele de bani obtinute.

   
Incuviintarea si autorizarea actelor minorului care a implinit varsta de 14 ani

   Art. 146. - (1) Minorul care a implinit varsta de 14 ani incheie actele juridice cu incuviintarea scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului.
   (2) Daca actul pe care minorul care a implinit varsta de 14 ani urmeaza sa il incheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decat cu autorizarea instantei de tutela si cu avizul consiliului de familie, va fi necesara atat autorizarea acesteia, cat si avizul consiliului de familie.
   (3) Minorul nu poate sa faca donatii, altele decat darurile obisnuite potrivit starii lui materiale, si nici sa garanteze obligatia altuia.
   (4) Actele facute cu incalcarea dispozitiilor alin. (1)-(3) sunt anulabile, dispozitiile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile in mod corespunzator.

   
Interzicerea unor acte juridice

   Art. 147. - (1) Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii relative, incheierea de acte juridice intre tutore sau sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alta parte.
   (2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevazute la alin. (1) poate cumpara la licitatie publica un bun al minorului, daca are o garantie reala asupra acestui bun ori il detine in coproprietate cu minorul, dupa caz.

   
Suma anuala necesara pentru intretinerea minorului

   Art. 148. - (1) Consiliul de familie stabileste suma anuala necesara pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale si poate modifica, potrivit imprejurarilor, aceasta suma. Decizia consiliului de familie se aduce la cunostinta, de indata, instantei de tutela.
   (2) Cheltuielile necesare pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se acopera din veniturile acestuia. In cazul in care veniturile minorului nu sunt indestulatoare, instanta de tutela va dispune vanzarea bunurilor minorului, prin acordul partilor sau prin licitatie publica.
   (3) Obiectele ce au valoare afectiva pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vandute decat in mod exceptional.
   (4) Daca minorul este lipsit de bunuri si nu are parinti sau alte rude care sunt obligate prin lege sa ii acorde intretinere ori aceasta nu este suficienta, minorul are dreptul la asistenta sociala, in conditiile legii.

   
Constituirea de depozite bancare

   Art. 149. - (1) Sumele de bani care depasesc nevoile intretinerii minorului si ale administrarii bunurilor sale, precum si instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o institutie de credit indicata de consiliul de familie, in termen de cel mult 5 zile de la data incasarii lor.
   (2) Tutorele poate dispune de aceste sume si instrumente financiare numai cu autorizarea prealabila a instantei de tutela, cu exceptia operatiunilor prevazute la alin. (3).
   (3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, in niciun caz, sumele de bani si instrumentele financiare prevazute la alin. (1) pentru incheierea, pe numele minorului, a unor tranzactii pe piata de capital, chiar daca ar fi obtinut autorizarea instantei de tutela.
   (4) Tutorele poate depune la o institutie de credit si sumele necesare intretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec intr-un cont separat si pot fi ridicate de tutore, fara autorizarea instantei de tutela.

   
Cazurile de numire a curatorului special

   Art. 150. - (1) Ori de cate ori intre tutore si minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie sa duca la inlocuirea tutorelui, instanta de tutela va numi un curator special.
   (2) De asemenea, daca din cauza bolii sau din alte motive tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele minorului pe care il reprezinta sau ale carui acte le incuviinteaza, instanta de tutela va numi un curator special.
   (3) Pentru motive temeinice, in cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, dupa caz, inlocuit de catre instanta de tutela.

   
SECŢIUNEA a 5-a

Controlul exercitarii tutelei

   
Controlul instantei de tutela

   Art. 151. - (1) Instanta de tutela va efectua un control efectiv si continuu asupra modului in care tutorele si consiliul de familie isi indeplinesc atributiile cu privire la minor si bunurile acestuia.
   (2) In indeplinirea activitatii de control, instanta de tutela va putea cere colaborarea autoritatilor administratiei publice, a institutiilor si serviciilor publice specializate pentru protectia copilului sau a institutiilor de ocrotire, dupa caz.

   
Darea de seama

   Art. 152. - (1) Tutorele este dator sa prezinte anual instantei de tutela o dare de seama despre modul cum s-a ingrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
   (2) Darea de seama se va prezenta instantei de tutela in termen de 30 de zile de la sfarsitul anului calendaristic.
   (3) Daca averea minorului este de mica insemnatate, instanta de tutela poate sa autorizeze ca darea de seama privind administrarea bunurilor minorului sa se faca pe termene mai lungi, care nu vor depasi insa 3 ani.
   (4) In afara de darea de seama anuala, tutorele este obligat, la cererea instantei de tutela, sa dea oricand dari de seama despre felul cum s-a ingrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.

   
Descarcarea tutorelui

   Art. 153. - Instanta de tutela va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile facute cu intretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, daca sunt corect intocmite si corespund realitatii, va da descarcare tutorelui.

   
Interzicerea dispensei de a da socoteala

   Art. 154. - Dispensa de a da socoteala acordata de parinti sau de o persoana care ar fi facut minorului o liberalitate este considerata ca nescrisa.

   
Plangerea impotriva tutorelui

   Art. 155. - (1) Minorul care a implinit varsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, precum si toti cei prevazuti la art. 111 pot face plangere la instanta de tutela cu privire la actele sau faptele tutorelui pagubitoare pentru minor.
   (2) Plangerea se solutioneaza de urgenta, prin incheiere executorie, de catre instanta de tutela, cu citarea partilor si a membrilor consiliului de familie. Minorul care a implinit varsta de 10 ani va fi ascultat, daca instanta de tutela considera ca este necesar.

   
SECŢIUNEA a 6-a

Incetarea tutelei

   
Cazurile de incetare

   Art. 156. - (1) Tutela inceteaza in cazul in care nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea tutelei, precum si in cazul mortii minorului.
   (2) Functia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, prin indepartarea de la sarcina tutelei sau prin inlocuirea tutorelui.

   
Moartea tutorelui

   Art. 157. - (1) In cazul mortii tutorelui, mostenitorii sai sau orice alta persoana dintre cele prevazute la art. 111 au datoria de a instiinta, de indata, instanta de tutela.
   (2) Pana la numirea unui nou tutore, mostenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Daca sunt mai multi mostenitori, acestia pot desemna, prin procura speciala, pe unul dintre ei sa indeplineasca in mod provizoriu sarcinile tutelei.
   (3) Daca mostenitorii sunt minori, instiintarea instantei de tutela se poate face de orice persoana interesata, precum si de cele prevazute la art. 111. In acest caz, mostenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instanta de tutela va numi de urgenta un curator special, care poate fi executorul testamentar.

   
Indepartarea tutorelui

   Art. 158. - In afara de alte cazuri prevazute de lege, tutorele este indepartat daca savarseste un abuz, o neglijenta grava sau alte fapte care il fac nedemn de a fi tutore, precum si daca nu isi indeplineste in mod corespunzator sarcina.

   
Numirea curatorului special

   Art. 159. - Pana la preluarea functiei de catre noul tutore, in cazurile prevazute la art. 157 si 158, instanta de tutela poate numi un curator special.

   
Darea de seama generala

   Art. 160. - (1) La incetarea din orice cauza a tutelei, tutorele sau, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt datori ca, in termen de cel mult 30 de zile, sa prezinte instantei de tutela o dare de seama generala. Tutorele are aceeasi indatorire si in caz de indepartare de la tutela.
   (2) Daca functia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, darea de seama generala va fi intocmita de mostenitorii sai majori sau, in caz de incapacitate a tuturor mostenitorilor, de reprezentantul lor legal, in termen de cel mult 30 de zile de la data acceptarii mostenirii sau, dupa caz, de la data solicitarii de catre instanta de tutela. In cazul in care nu exista mostenitori ori acestia sunt in imposibilitate de a actiona, darea de seama generala va fi intocmita de catre un curator special, numit de instanta de tutela, in termenul stabilit de aceasta.
   (3) Darea de seama generala va trebui sa cuprinda situatiile veniturilor si cheltuielilor pe ultimii ani, sa indice activul si pasivul, precum si stadiul in care se afla procesele minorului.
   (4) Instanta de tutela il poate constrange pe cel obligat sa faca darea de seama generala, potrivit dispozitiilor art. 163.

   
Predarea bunurilor

   Art. 161. - Bunurile care au fost in administrarea tutorelui vor fi predate, dupa caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore de catre tutore, mostenitorii acestuia sau reprezentantul lor legal ori, in lipsa, de curatorul special numit potrivit dispozitiilor art. 160 alin. (2).

   
Descarcarea de gestiune

   Art. 162. - (1) Dupa predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, instanta de tutela va da tutorelui descarcare de gestiunea sa.
   (2) Chiar daca instanta de tutela a dat tutorelui descarcare de gestiune, acesta raspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa.
   (3) Tutorele care inlocuieste un alt tutore are obligatia sa ceara acestuia, chiar si dupa descarcarea de gestiune, repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, sub sanctiunea de a fi obligat el insusi de a repara aceste prejudicii.

   
Amenda civila

   Art. 163. - (1) In cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 120 alin. (2), tutorele poate fi sanctionat cu amenda civila, in folosul statului, care nu poate depasi valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate fi repetata de cel mult 3 ori, la interval de cate 7 zile, dupa care se va numi un alt tutore.
   (2) De asemenea, daca tutorele, din culpa sa, indeplineste defectuos sarcina tutelei, va fi obligat la plata unei amenzi civile, in folosul statului, care nu poate depasi 3 salarii medii pe economie.
   (3) Amenda civila se aplica de catre instanta de tutela, prin incheiere executorie.

   
CAPITOLUL III

  Ocrotirea interzisului judecatoresc

   
Conditii

   Art. 164. - (1) Persoana care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienatiei ori debilitatii mintale, va fi pusa sub interdictie judecatoreasca.
   (2) Pot fi pusi sub interdictie judecatoreasca si minorii cu capacitate de exercitiu restransa.

   
Persoanele care pot cere punerea sub interdictie

   Art. 165. - Interdictia poate fi ceruta de persoanele prevazute la art. 111, care este aplicabil in mod corespunzator.

   
Desemnarea tutorelui

   Art. 166. - Orice persoana care are capacitatea deplina de exercitiu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat, incheiate in forma autentica, persoana care urmeaza a fi numita tutore pentru a se ingriji de persoana si bunurile sale in cazul in care ar fi pusa sub interdictie judecatoreasca. Dispozitiile art. 114 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.

   
Numirea unui curator special

   Art. 167. - In caz de nevoie si pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie judecatoreasca, instanta de tutela poate numi un curator special pentru ingrijirea si reprezentarea celui a carui interdictie a fost ceruta, precum si pentru administrarea bunurilor acestuia.

   
Procedura

   Art. 168. - Solutionarea cererii de punere sub interdictie judecatoreasca se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

   
Opozabilitatea interdictiei

   Art. 169. - (1) Interdictia isi produce efectele de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.
   (2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opusa unei terte persoane decat de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de Codul de procedura civila, afara numai daca cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdictie pe alta cale.

   
Numirea tutorelui

   Art. 170. - Prin hotararea de punere sub interdictie, instanta de tutela numeste, de indata, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdictie judecatoreasca. Dispozitiile art. 114-120 se aplica in mod corespunzator.

   
Aplicarea regulilor de la tutela

   Art. 171. - Regulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit varsta de 14 ani se aplica si in cazul tutelei celui pus sub interdictie judecatoreasca, in masura in care legea nu dispune altfel.

   
Actele incheiate de cel pus sub interdictie judecatoreasca

   Art. 172. - Actele juridice incheiate de persoana pusa sub interdictie judecatoreasca, altele decat cele prevazute la art. 43 alin. (3), sunt anulabile, chiar daca la data incheierii lor aceasta ar fi avut discernamant.

   
Inlocuirea tutorelui

   Art. 173. - (1) Tutorele celui pus sub interdictie judecatoreasca este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa 3 ani de la numire.
   (2) Pentru motive temeinice tutorele poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de 3 ani.

   
Obligatiile tutorelui

   Art. 174. - (1) Tutorele este dator sa ingrijeasca de cel pus sub interdictie judecatoreasca, spre a-i grabi vindecarea si a-i imbunatati conditiile de viata. In acest scop, se vor intrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie judecatoreasca.
   (2) Instanta de tutela, luand avizul consiliului de familie si consultand un medic de specialitate, va hotari, tinand seama de imprejurari, daca cel pus sub interdictie judecatoreasca va fi ingrijit la locuinta lui sau intr-o institutie sanitara.
   (3) Cand cel pus sub interdictie judecatoreasca este casatorit, va fi ascultat si sotul acestuia.

   
Liberalitatile primite de descendentii interzisului judecatoresc

   Art. 175. - Din bunurile celui pus sub interdictie judecatoreasca, descendentii acestuia pot fi gratificati de catre tutore, cu avizul consiliului de familie si cu autorizarea instantei de tutela, fara insa sa se poata da scutire de raport.

   
Minorul pus sub interdictie judecatoreasca

   Art. 176. - (1) Minorul care, la data punerii sub interdictie judecatoreasca, se afla sub ocrotirea parintilor ramane sub aceasta ocrotire pana la data cand devine major, fara a i se numi un tutore. Dispozitiile art. 174 sunt aplicabile si situatiei prevazute in prezentul alineat.
   (2) Daca la data cand minorul devine major acesta se afla inca sub interdictie judecatoreasca, instanta de tutela numeste un tutore.
   (3) In cazul in care, la data punerii sub interdictie judecatoreasca, minorul se afla sub tutela, instanta de tutela va hotari daca fostul tutore al minorului pastreaza sarcina tutelei sau daca trebuie numit un nou tutore.

   
Ridicarea interdictiei judecatoresti

   Art. 177. - (1) Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judecatoreasca va pronunta ridicarea ei.
   (2) Cererea se poate introduce de cel pus sub interdictie judecatoreasca, de tutore, precum si de persoanele sau institutiile prevazute la art. 111.
   (3) Hotararea prin care se pronunta ridicarea interdictiei judecatoresti isi produce efectele de la data cand a ramas definitiva.
   (4) Cu toate acestea, incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusa decat in conditiile prevazute la art. 169 alin. (2), care se aplica in mod corespunzator.

   
CAPITOLUL IV

  Curatela

   
Cazuri de instituire

   Art. 178. - In afara de cazurile prevazute de lege, instanta de tutela poate institui curatela:
   a) daca, din cauza batranetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, o persoana, desi capabila, nu poate, personal, sa isi administreze bunurile sau sa isi apere interesele in conditii corespunzatoare si, din motive temeinice, nu isi poate numi un reprezentant sau un administrator;
   b) daca, din cauza bolii sau din alte motive, o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezolvare nu sufera amanare;
   c) daca o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar sau un administrator general;
   d) daca o persoana a disparut fara a exista informatii despre ea si nu a lasat un mandatar sau un administrator general.

   
Competenta instantei de tutela

   Art. 179. - Instanta de tutela competenta este:
   a) in cazul prevazut la art. 178 lit. a), instanta de la domiciliul persoanei reprezentate;
   b) in cazul prevazut la art. 178 lit. b), fie instanta de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instanta de la locul unde trebuie luate masurile urgente;
   c) in cazurile prevazute la art. 178 lit. c) sau d), instanta de la ultimul domiciliu din tara al celui lipsa ori al celui disparut.

   
Persoana care poate fi numita curator

   Art. 180. - (1) Poate fi numita curator orice persoana fizica avand deplina capacitate de exercitiu si care este in masura sa indeplineasca aceasta sarcina.
   (2) Cand cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, incheiate in forma autentica, o persoana care sa fie numita curator, aceasta va fi numita cu prioritate. Numirea poate fi inlaturata numai pentru motive temeinice, dispozitiile art. 114-120 aplicandu-se in mod corespunzator.

   
Efectele curatelei

   Art. 181. - In cazurile prevazute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacitatii celui pe care curatorul il reprezinta.

   
Procedura de instituire

   Art. 182. - (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor sau a celor prevazuti la art. 111.
   (2) Curatela nu se poate institui decat cu consimtamantul celui reprezentat, in afara de cazurile in care consimtamantul nu poate fi dat.
   (3) Numirea curatorului se face de instanta de tutela, cu acordul celui desemnat, printr-o incheiere care se comunica in scris curatorului si se afiseaza la sediul instantei de tutela, precum si la primaria de la domiciliul celui reprezentat.

   
Continutul curatelei

   Art. 183. - (1) In cazurile in care se instituie curatela, se aplica regulile de la mandat, cu exceptia cazului in care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanta de tutela va hotari ca se impune investirea curatorului cu drepturile si obligatiile unui administrator insarcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.
   (2) Daca sunt aplicabile regulile de la mandat, instanta de tutela poate stabili limitele mandatului si poate da instructiuni curatorului, in locul celui reprezentat, in toate cazurile in care acesta din urma nu este in masura sa o faca.

   
Inlocuirea curatorului

   Art. 184. - (1) Curatorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa 3 ani de la numire.
   (2) Pentru motive temeinice curatorul poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de 3 ani.

   
Incetarea curatelei

   Art. 185. - Daca au incetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicata de instanta de tutela la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor prevazuti la art. 111.

   
Dispozitii speciale

   Art. 186. - Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica si curatorului special prevazut la art. 150, 159 si 167. In aceste din urma cazuri, drepturile si obligatiile stabilite de lege in sarcina tutorelui se aplica, in mod corespunzator, si curatorului special.

   
Punere in aplicare Art. 186. prin Lege 71/2011 :
Art. 171. - Dispozitiile art. 186 din Codul civil se aplica si in cazurile prevazute la art. 119 alin. (6), art. 142 alin. (2) si art. 160 alin. (2) din Codul civil.
   
Punere in aplicare TITLUL III prin Lege 71/2011 :
Art. 16. - Persoanele aflate la data intrarii in vigoare a Codului civil sub tutela, curatela, interdictie sau alte masuri de ocrotire sunt supuse, in ceea ce priveste capacitatea lor, dispozitiilor Codului civil.
   
TITLUL IV

  Persoana juridica

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Elementele constitutive

   Art. 187. - Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general.

   
Calitatea de persoana juridica

   Art. 188. - Sunt persoane juridice entitatile prevazute de lege, precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 187.

   
Categorii de persoane juridice

   Art. 189. - Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.

   
Persoana juridica de drept privat

   Art. 190. - Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, in mod liber, in una dintre formele prevazute de lege.

   
Persoana juridica de drept public

   Art. 191. - (1) Persoanele juridice de drept public se infiinteaza prin lege.
   (2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), in cazurile anume prevazute de lege, persoanele juridice de drept public se pot infiinta prin acte ale autoritatilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege.

   
Regimul juridic aplicabil

   Art. 192 - Persoanele juridice legal infiintate se supun dispozitiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum si celor cuprinse in prezentul cod, daca prin lege nu se prevede altfel.

   
Punere in aplicare Art. 192 prin Lege 71/2011 :
Art. 18. - Dispozitiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplica si persoanelor juridice in fiinta la data intrarii sale in vigoare, insa numai in masura in care prin legile aplicabile fiecarei persoane juridice nu se prevede altfel.
   
Efectele personalitatii juridice

   Art. 193. - (1) Persoana juridica participa in nume propriu la circuitul civil si raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel.
   (2) Nimeni nu poate invoca impotriva unei persoane de buna-credinta calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, daca prin aceasta se urmareste ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.

   
CAPITOLUL II

  Infiintarea persoanei juridice

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii comune

   
Modurile de infiintare

   Art. 194. - (1) Persoana juridica se infiinteaza:
   a) prin actul de infiintare al organului competent, in cazul autoritatilor si al institutiilor publice, al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se constituie de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale. In toate cazurile, actul de infiintare trebuie sa prevada in mod expres daca autoritatea publica sau institutia publica este persoana juridica;
   b) prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile legii;
   c) in orice alt mod prevazut de lege.
   (2) Daca prin lege nu se dispune altfel, prin act de infiintare se intelege actul de constituire a persoanei juridice si, dupa caz, statutul acesteia.

   
Durata persoanei juridice

   Art. 195. - Persoana juridica se infiinteaza pe durata nedeterminata, daca prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel.

   
SECŢIUNEA a 2-a

  Nulitatea persoanei juridice

   
Cauzele de nulitate

   Art. 196. - (1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatata sau, dupa caz, declarata de instanta judecatoreasca numai atunci cand:
   a) lipseste actul de infiintare sau nu a fost incheiat in forma autentica in situatiile anume prevazute de lege;
   b) toti fondatorii sau asociatii au fost, potrivit legii, incapabili, la data infiintarii persoanei juridice;
   c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
   d) lipseste autorizatia administrativa necesara pentru infiintarea acesteia;
   e) actul de infiintare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
   f) actul de infiintare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociatilor ori capitalul social subscris si varsat;
   g) s-au incalcat dispozitiile legale privind patrimoniul initial sau capitalul social minim, subscris si varsat;
   h) nu s-a respectat numarul minim de fondatori sau asociati prevazut de lege;
   i) au fost nesocotite alte dispozitii legale imperative prevazute sub sanctiunea nulitatii actului de infiintare a persoanei juridice.
   (2) Nerespectarea dispozitiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.

   
Aspectele speciale privind regimul nulitatii

   Art. 197. - (1) Nulitatea relativa a persoanei juridice poate fi invocata in termen de un an de la data inregistrarii sau infiintarii acesteia, dupa caz.
   (2) Nulitatea absoluta sau relativa a persoanei juridice se acopera in toate cazurile, daca, pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante de judecata, cauza de nulitate a fost inlaturata.

   
Efectele nulitatii

   Art. 198. - (1) De la data la care hotararea judecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii a devenit definitiva, persoana juridica inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare.
   (2) Prin hotararea judecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii se numesc si lichidatorii.
   (3) Hotararea judecatoreasca definitiva se comunica, din oficiu, spre a fi notata in toate registrele publice in care persoana juridica a fost inregistrata sau, dupa caz, mentionata.
   (4) In toate cazurile, fondatorii sau asociatii raspund, in conditiile legii, pentru obligatiile persoanei juridice care s-au nascut in sarcina acesteia de la data infiintarii ei si pana la data notarii in registrele publice a hotararii judecatoresti prevazute la alin. (3).

   
Regimul actelor juridice incheiate cu tertii

   Art. 199. - (1) Constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii nu aduce atingere actelor incheiate anterior in numele persoanei juridice de catre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dupa caz.
   (2) Nici persoana juridica si nici fondatorii sau asociatii nu pot opune tertilor nulitatea acesteia, in afara de cazul in care se dovedeste ca acestia cunosteau cauza de nulitate la momentul incheierii actului.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Inregistrarea persoanei juridice

   
Inregistrarea persoanei juridice

   Art. 200. - (1) Persoanele juridice sunt supuse inregistrarii, daca legile care le sunt aplicabile prevad aceasta inregistrare.
   (2) Prin inregistrare se intelege inscrierea, inmatricularea sau, dupa caz, orice alta formalitate de publicitate prevazuta de lege, facuta in scopul dobandirii personalitatii juridice sau al luarii in evidenta a persoanelor juridice legal infiintate, dupa caz.
   (3) Inregistrarea se face la cerere sau, in cazurile anume prevazute de lege, din oficiu.

   
Obligatia de verificare a documentelor publicate

   Art. 201. - Persoana juridica este obligata sa verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului si textul depus la registrul public si cel aparut intr-o publicatie oficiala. In caz de neconcordanta, tertii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, in afara de cazul in care se face dovada ca ei cunosteau textul depus la registru.

   
Lipsa inregistrarii

   Art. 202. - (1) Daca inregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridica nu se considera legal infiintata cat timp inregistrarea nu a fost efectuata.
   (2) Daca insa inregistrarea este ceruta numai pentru opozabilitate fata de terti, actele sau faptele juridice facute in numele sau in contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta in acest scop de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care se face dovada ca acestia cunosteau ca publicitatea nu a fost indeplinita.

   
Raspunderea pentru neefectuarea formalitatilor de inregistrare

   Art. 203. - Fondatorii, reprezentantii persoanei juridice supuse inregistrarii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neindeplinirea formalitatilor de inregistrare a persoanei juridice, daca aceste formalitati trebuiau sa fie cerute de aceste persoane.

   
Inregistrarea modificarilor aduse actului de infiintare

   Art. 204. - Dispozitiile art. 200-203 sunt aplicabile si in cazul inregistrarii modificarilor aduse actului de infiintare a persoanei juridice, realizate cu respectarea conditiilor prevazute de lege sau de actul de infiintare a acesteia, dupa caz.

   
CAPITOLUL III

  Capacitatea civila a persoanei juridice

   
SECŢIUNEA 1

  Capacitatea de folosinta a persoanei juridice

   
Data dobandirii capacitatii de folosinta

   Art. 205. - (1) Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor.
   (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii, dupa caz, potrivit art. 194, de la data actului de infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege.
   (3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevazute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de infiintare, sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obligatii, insa numai in masura necesara pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.
   (4) Fondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat in numele unei persoane juridice in curs de constituire raspund nelimitat si solidar fata de terti pentru actele juridice incheiate in contul acesteia cu incalcarea dispozitiilor alin. (3), in afara de cazul in care persoana juridica nou-creata, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice inca de la data incheierii lor si produc efecte depline.

   
Continutul capacitatii de folosinta

   Art. 206. - (1) Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
   (2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
   (3) Actul juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate absoluta.

   
Desfasurarea activitatilor autorizate

   Art. 207. - (1) In cazul activitatilor care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a desfasura asemenea activitati se naste numai din momentul obtinerii autorizatiei respective, daca prin lege nu se prevede altfel.
   (2) Actele si operatiunile savarsite fara autorizatiile prevazute de lege sunt lovite de nulitate absoluta, iar persoanele care le-au facut raspund nelimitat si solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevazute de lege.

   
Capacitatea de a primi liberalitati

   Art. 208. - Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (3) si daca prin lege nu se dispune altfel, orice persoana juridica poate primi liberalitati in conditiile dreptului comun, de la data actului de infiintare sau, in cazul fundatiilor testamentare, din momentul deschiderii mostenirii testatorului, chiar si in cazul in care liberalitatile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod legal.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Capacitatea de exercitiu si functionarea persoanei juridice

   
1.
Capacitatea de exercitiu

   
Data dobandirii capacitatii de exercitiu

   Art. 209. - (1) Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.
   (2) Au calitatea de organe de administrare, in sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice.
   (3) Raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.

   
Lipsa organelor de administrare

   Art. 210. - (1) Pana la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridica se fac de catre fondatori ori de catre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate in acest scop.
   (2) Actele juridice incheiate de catre fondatori sau de catre persoanele desemnate cu depasirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru infiintarea persoanei juridice, precum si actele incheiate de alte persoane nedesemnate obliga persoana juridica in conditiile gestiunii de afaceri.
   (3) Cel care contracteaza pentru persoana juridica ramane personal tinut fata de terti daca aceasta nu se infiinteaza ori daca nu isi asuma obligatia contractata, in afara cazului cand prin contract a fost exonerat de aceasta obligatie.

   
Incapacitati si incompatibilitati

   Art. 211. - (1) Nu pot face parte din organele de administrare si de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restransa, cei decazuti din dreptul de a exercita o functie in cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de functie.
   (2) Actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt anulabile. Acestea nu pot fi anulate pentru simplul fapt ca persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dupa caz, sau pentru ca acestea au fost numite cu incalcarea dispozitiilor legale ori statutare, daca nu s-a produs o vatamare.

   
2.
Functionarea persoanei juridice

   
Actele emise de organele persoanei juridice

   Art. 212. - (1) Hotararile si deciziile luate de organele de conducere si administrare in conditiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat impotriva.
   (2) Fata de terti hotararile si deciziile luate in conditiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte numai de la data publicarii lor, in cazurile si conditiile prevazute de lege, in afara de cazul in care se face dovada ca acestia le-au cunoscut pe alta cale.

   
Obligatiile membrilor organelor de administrare

   Art. 213. - Membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice trebuie sa actioneze in interesul acesteia, cu prudenta si diligenta cerute unui bun proprietar.

   
Separarea patrimoniilor

   Art. 214. - (1) Membrii organelor de administrare au obligatia sa asigure si sa mentina separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si propriul lor patrimoniu.
   (2) Ei nu pot folosi in profitul ori in interesul lor sau al unor terti, dupa caz, bunurile persoanei juridice ori informatiile pe care le obtin in virtutea functiei lor, afara de cazul in care ar fi autorizati in acest scop de catre cei care i-au numit.

   
Contrarietatea de interese

   Art. 215. - (1) Este anulabil actul juridic incheiat in frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, daca acesta din urma, sotul, ascendentii sau descendentii lui, rudele in linie colaterala sau afinii sai, pana la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes sa se incheie acel act si daca partea cealalta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca acest lucru.
   (2) Atunci cand cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori una dintre persoanele prevazute la alin. (1) are interes intr-o problema supusa hotararii acestor organe, trebuie sa instiinteze persoana juridica si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. In caz contrar, el raspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, daca fara votul lui nu s-ar fi putut obtine majoritatea ceruta.

   
Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice

   Art. 216. - (1) Hotararile si deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate in justitie de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand li s-a comunicat copia de pe hotararea sau decizia respectiva ori de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz.
   (2) Administratorii nu pot insa ataca hotararea privitoare la revocarea lor din functie. Ei au numai dreptul de a fi despagubiti, daca revocarea a fost nejustificata sau intempestiva si au suferit astfel un prejudiciu.
   (3) Cererea de anulare se solutioneaza in camera de consiliu de catre instanta competenta in circumscriptia careia persoana juridica isi are sediul, in contradictoriu cu persoana juridica in cauza, reprezentata prin administratori. Hotararea instantei este supusa numai apelului.
   (4) Daca hotararea este atacata de toti administratorii, persoana juridica este reprezentata in justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre membrii persoanei juridice, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata pana cand organul de conducere competent, convocat in acest scop, va alege o alta persoana.
   (5) Hotararea definitiva de anulare va fi mentionata in registrul public in care este inregistrata persoana juridica, fiind opozabila de la aceasta data fata de orice persoana, inclusiv fata de membrii acelei persoane juridice.
   (6) Daca se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiunea in constatarea nulitatii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata. Dispozitiile alin. (3)-(5) raman aplicabile.
   (7) Prevederile prezentului articol se aplica in masura in care prin legi speciale nu se dispune altfel.

   
Suspendarea actelor atacate

   Art. 217. - (1) Odata cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii actelor atacate.
   (2) Pentru a incuviinta suspendarea, instanta il poate obliga pe reclamant sa depuna o cautiune, in conditiile legii.

   
Participarea la circuitul civil

   Art. 218. - (1) Actele juridice facute de organele de administrare ale persoanei juridice, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice insesi.
   (2) In raporturile cu tertii, persoana juridica este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc puterea de reprezentare conferita prin actul de constituire sau statut, in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii o cunosteau la data incheierii actului. Simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoasterii acestui fapt.
   (3) Clauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum si hotararile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteaza sau largesc puterile conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar daca au fost publicate.

   
Raspunderea pentru fapte juridice

   Art. 219. - (1) Faptele licite sau ilicite savarsite de organele persoanei juridice obliga insasi persoana juridica, insa numai daca ele au legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
   (2) Faptele ilicite atrag si raspunderea personala si solidara a celor care le-au savarsit, atat fata de persoana juridica, cat si fata de terti.

   
Raspunderea membrilor organelor persoanei juridice

   Art. 220. - (1) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor si a altor persoane care au actionat in calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de catre acestia prin incalcarea indatoririlor stabilite in sarcina lor, apartine, in numele persoanei juridice, organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea ceruta de lege, iar in lipsa, cu majoritatea ceruta de prevederile statutare.
   (2) Hotararea poate fi luata chiar daca problema raspunderii persoanelor prevazute la alin. (1) nu figureaza pe ordinea de zi.
   (3) Organul de conducere competent desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.
   (4) Daca s-a hotarat introducerea actiunii in raspundere impotriva administratorilor, mandatul acestora inceteaza de drept si organul de conducere competent va proceda la inlocuirea lor.
   (5) In cazul in care actiunea se introduce impotriva directorilor angajati in baza unui alt contract decat a unui contract individual de munca, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

   
3.
Dispozitii speciale

   
Raspunderea persoanelor juridice de drept public

   Art. 221. - Daca prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, in aceleasi conditii ca persoanele juridice de drept privat.

   
Independenta patrimoniala

   Art. 222. - Persoana juridica avand in subordine o alta persoana juridica nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor acesteia din urma si nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana juridica fata de care este subordonata, daca prin lege nu se dispune altfel.

   
Statul si unitatile administrativ-teritoriale

   Art. 223. - (1) In raporturile civile in care se prezinta nemijlocit, in nume propriu, ca titular de drepturi si obligatii, statul participa prin Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul in care legea stabileste un alt organ in acest sens.
   (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator si unitatilor administrativ-teritoriale care participa la raporturile civile in nume propriu, prin organele prevazute de lege.

   
Raspunderea civila a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale

   Art. 224. - (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, statul nu raspunde decat in mod subsidiar pentru obligatiile organelor, autoritatilor si institutiilor publice care sunt persoane juridice si niciuna dintre aceste persoane juridice nu raspunde pentru obligatiile statului.
   (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator si unitatilor administrativ-teritoriale care nu raspund decat in mod subsidiar pentru obligatiile organelor, institutiilor si serviciilor publice din subordinea acestora atunci cand acestea au personalitate juridica.

   
CAPITOLUL IV

  Identificarea persoanei juridice

   
Nationalitatea persoanei juridice

   Art. 225. - Sunt de nationalitate romana toate persoanele juridice al caror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este stabilit in Romania.

   
Denumirea persoanei juridice

   Art. 226. - (1) Persoana juridica poarta denumirea stabilita, in conditiile legii, prin actul de constituire sau prin statut.
   (2) Odata cu inregistrarea persoanei juridice se vor trece in registrul public denumirea ei si celelalte atribute de identificare.

   
Sediul persoanei juridice

   Art. 227. - (1) Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului.
   (2) In functie de obiectul de activitate, persoana juridica poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru. Dispozitiile art. 97 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Schimbarea denumirii si sediului

   Art. 228. - Persoana juridica poate sa isi schimbe denumirea sau sediul, in conditiile prevazute de lege.

   
Dovada denumirii si sediului

   Art. 229. - (1) In raporturile cu tertii, dovada denumirii si a sediului persoanei juridice se face cu mentiunile inscrise in registrele de publicitate sau de evidenta prevazute de lege pentru persoana juridica respectiva.
   (2) In lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii si a sediului nu va putea fi opusa altor persoane.

   
Alte atribute de identificare

   Art. 230. - In functie de specificul obiectului de activitate, persoana juridica mai poate avea si alte atribute de identificare, cum sunt numarul de inregistrare in registrul comertului sau intr-un alt registru public, codul unic de inregistrare si alte elemente de identificare, in conditiile legii.

   
Mentiuni obligatorii

   Art. 231. - Toate documentele, indiferent de forma, care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare, in cazurile prevazute de lege, sub sanctiunea platii de daune-interese persoanei prejudiciate.

   
CAPITOLUL V

  Reorganizarea persoanei juridice

   
Notiune

   Art. 232. - Reorganizarea persoanei juridice este operatiunea juridica in care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice si care are ca efecte infiintarea, modificarea ori incetarea acestora.

   
Modurile de reorganizare

   Art. 233. - (1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeaza prin fuziune, prin divizare sau prin transformare.
   (2) Reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevazute pentru dobandirea personalitatii juridice, in afara de cazurile in care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel.

   
Fuziunea

   Art. 234. - Fuziunea se face prin absorbtia unei persoane juridice de catre o alta persoana juridica sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcatui o persoana juridica noua.

   
Efectele fuziunii

   Art. 235. - (1) In cazul absorbtiei, drepturile si obligatiile persoanei juridice absorbite se transfera in patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
   (2) In cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile si obligatiile acestora se transfera in patrimoniul persoanei juridice nou-infiintate.

   
Divizarea

   Art. 236. - (1) Divizarea poate fi totala sau partiala.
   (2) Divizarea totala se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice intre doua sau mai multe persoane juridice care exista deja sau care se infiinteaza prin divizare.
   (3) Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane juridice, care continua sa existe, si in transmiterea acestei parti catre una sau mai multe persoane juridice care exista sau care se infiinteaza in acest mod.

   
Efectele divizarii

   Art. 237. - (1) Patrimoniul persoanei juridice care a incetat de a avea fiinta prin divizare se imparte in mod egal intre persoanele juridice dobanditoare, daca prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o alta proportie.
   (2) In cazul divizarii partiale, cand o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se infiinteaza in acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proportionala cu partea transmisa.
   (3) In cazul in care partea desprinsa se transmite mai multor persoane juridice deja existente sau care se infiinteaza in acest mod, impartirea patrimoniului intre persoana juridica fata de care s-a facut desprinderea si persoanele juridice dobanditoare se va face potrivit dispozitiilor alin. (2), iar intre persoanele juridice dobanditoare, impartirea partii desprinse se va face potrivit dispozitiilor alin. (1), ce se vor aplica in mod corespunzator.

   
Intinderea raspunderii in caz de divizare

   Art. 238. - (1) In cazul divizarii, fiecare dintre persoanele juridice dobanditoare va raspunde:
   a) pentru obligatiile legate de bunurile care formeaza obiectul drepturilor dobandite sau pastrate integral;
   b) pentru celelalte obligatii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea drepturilor dobandite sau pastrate, socotita dupa scaderea obligatiilor prevazute la lit. a).
   (2) Daca o persoana juridica infiintata in conditiile art. 194 alin. (1) lit. a) este supusa divizarii, prin actul de reorganizare se va putea stabili si un alt mod de repartizare a obligatiilor decat acela prevazut in prezentul articol.

   
Repartizarea contractelor in caz de divizare

   Art. 239. - In caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozitiilor art. 206 alin. (2), art. 237 si 238, astfel incat executarea fiecaruia dintre ele sa se faca in intregime de catre o singura persoana juridica dobanditoare, afara numai daca aceasta nu este cu putinta.

   
Incetarea unor contracte

   Art. 240. - (1) In cazul contractelor incheiate in considerarea calitatii persoanei juridice supuse reorganizarii, acestea nu isi inceteaza efectele, cu exceptia cazului in care partile au stipulat expres contrariul sau mentinerea ori repartizarea contractului este conditionata de acordul partii interesate.
   (2) Daca mentinerea sau repartizarea contractului este conditionata de acordul partii interesate, aceasta va fi notificata sau, dupa caz, instiintata prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, pentru a-si da ori nu consimtamantul in termen de 10 zile lucratoare de la comunicarea notificarii sau instiintarii. Lipsa de raspuns in acest termen echivaleaza cu refuzul de mentinere sau preluare a contractului de catre persoana juridica succesoare.

   
Transformarea persoanei juridice

   Art. 241. - (1) Transformarea persoanei juridice intervine in cazurile prevazute de lege, atunci cand o persoana juridica isi inceteaza existenta, concomitent cu infiintarea, in locul ei, a unei alte persoane juridice.
   (2) In cazul transformarii, drepturile si obligatiile persoanei juridice care si-a incetat existenta se transfera in patrimoniul persoanei juridice nou-infiintate, cu exceptia cazului in care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. In aceste din urma cazuri, dispozitiile art. 239, 240 si 243 raman aplicabile.

   
Data transmiterii drepturilor si obligatiilor

   Art. 242. - (1) In cazul reorganizarii persoanelor juridice supuse inregistrarii, transmiterea drepturilor si obligatiilor se realizeaza atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inregistrarea operatiunii si de la data acesteia.
   (2) In ceea ce priveste celelalte persoane juridice nesupuse inregistrarii, transmiterea drepturilor si obligatiilor, in cazurile prevazute la alin. (1), se realizeaza atat intre parti, cat si fata de terti, numai pe data aprobarii de catre organul competent a inventarului, a bilantului contabil intocmit in vederea predarii-primirii, a evidentei si a repartizarii tuturor contractelor in curs de executare, precum si a oricaror alte asemenea acte prevazute de lege.
   (3) In cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale se dobandesc numai prin inscrierea in cartea funciara, in baza actului de reorganizare incheiat in forma autentica sau, dupa caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, in ambele situatii insotit, daca este cazul, de certificatul de inregistrare a persoanei juridice nou-infiintate.

   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 56. - (1) Dispozitiile Codului civil privitoare la dobandirea drepturilor reale imobiliare prin efectul inscrierii acestora in cartea funciara se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pana la data prevazuta la alin. (1), inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat in mod valabil, se face numai in scop de opozabilitate fata de terti.
(2) Pana la indeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1), ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de optiune, el dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii incepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare in judecata prin care a solicitat recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra lucrarii, daca actiunea a fost admisa.
   
Opozitii

   Art. 243. - (1) Actele prin care s-a hotarat reorganizarea pot fi atacate, daca prin lege nu se dispune altfel, prin opozitie, de catre creditori si orice alte persoane interesate, in termen de 30 de zile de la data cand au luat cunostinta de aprobarea reorganizarii, dar nu mai tarziu de un an de la data publicarii acesteia, sau, dupa caz, de la data aprobarii acesteia de catre organul competent, potrivit legii.
   (2) Opozitia suspenda executarea fata de oponenti pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, in afara de cazul in care persoana juridica debitoare face dovada executarii obligatiilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   (3) Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, de catre instanta competenta.
   (4) Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai apelului.

   
CAPITOLUL VI

  Incetarea persoanei juridice

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Modurile de incetare

   Art. 244. - Persoana juridica inceteaza, dupa caz, prin constatarea ori declararea nulitatii, prin fuziune, divizare totala, transformare, dizolvare sau desfiintare ori printr-un alt mod prevazut de actul constitutiv sau de lege.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Dizolvarea persoanei juridice

   
Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat

   Art. 245. - Persoanele juridice de drept privat se dizolva:
   a) daca termenul pentru care au fost constituite s-a implinit;
   b) daca scopul a fost realizat ori nu mai poate fi indeplinit;
   c) daca scopul pe care il urmaresc sau mijloacele intrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori daca ele urmaresc un alt scop decat cel declarat;
   d) prin hotararea organelor competente ale acestora;
   e) prin orice alt mod prevazut de lege, actul de constituire sau statut.

   
Dizolvarea persoanelor juridice de drept public

   Art. 246. - Persoanele juridice de drept public se dizolva numai in cazurile si in conditiile anume prevazute de lege.

   
Opozitii

   Art. 247. - In cazul in care persoana juridica se dizolva prin hotararea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile art. 243 aplicandu-se in mod corespunzator.

   
Lichidarea

   Art. 248. - (1) Prin efectul dizolvarii persoana juridica intra in lichidare in vederea valorificarii activului si a platii pasivului.
   (2) Persoana juridica isi pastreaza capacitatea civila pentru operatiunile necesare lichidarii pana la finalizarea acesteia.
   (3) Daca incetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare totala, nu se declanseaza procedura lichidarii.

   
Destinatia bunurilor ramase dupa lichidare

   Art. 249. - (1) Oricare ar fi cauzele dizolvarii, bunurile persoanei juridice ramase dupa lichidare vor primi destinatia stabilita in actul de constituire sau statut ori destinatia stabilita in hotararea organului competent luata inainte de dizolvare.
   (2) In lipsa unei asemenea prevederi in actul de constituire sau statut ori in lipsa unei hotarari luate in conditiile alin. (1), precum si in cazul in care prevederea sau hotararea este contrara legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile ramase dupa lichidare se atribuie de instanta competenta, prin hotarare supusa numai apelului, unei persoane juridice cu scop identic sau asemanator, daca prin lege nu se prevede altfel. Atunci cand exista mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel putin 3 persoane juridice, caz in care bunurile se atribuie prin tragere la sorti.
   (3) In cazul in care persoana juridica a fost dizolvata pentru motivele prevazute la art. 245 lit. d), precum si in cazul in care nicio persoana juridica nu este de acord cu preluarea bunurilor ramase dupa lichidare in conditiile alin. (2), acestea vor trece in proprietatea comunei, orasului sau municipiului in a carui raza teritoriala se afla bunurile.
   (4) In toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa lichidare are loc la data preluarii lor de catre beneficiari, daca prin lege nu se prevede altfel. Procesul-verbal de predare-primire si hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, in cazurile prevazute la alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, dupa caz, pot servi drept temei juridic pentru intabularea in cartea funciara. In cazul bunurilor imobile, dispozitiile art. 1.244 si cele in materie de carte funciara raman aplicabile.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Dispozitii speciale

   
Desfiintarea unor persoane juridice

   Art. 250. - (1) Persoanele juridice infiintate de catre autoritatile publice centrale sau locale, nesupuse dizolvarii, pot fi desfiintate prin hotararea organului care le-a infiintat.
   (2) In acest caz, daca organul competent nu a dispus altfel, drepturile si obligatiile persoanei juridice desfiintate se transfera persoanei juridice dobanditoare, proportional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, tinandu-se insa seama si de natura obligatiilor respective.

   
Data incetarii personalitatii juridice

   Art. 251. - (1) Persoanele juridice supuse inregistrarii inceteaza la data radierii din registrele in care au fost inscrise.
   (2) Celelalte persoane juridice inceteaza la data actului prin care s-a dispus incetarea sau, dupa caz, la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege.

   
TITLUL V

  Apararea drepturilor nepatrimoniale

   
Ocrotirea personalitatii umane

   Art. 252. - Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, demnitatea, intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica.

   
Punere in aplicare Art. 252. prin Lege 71/2011 :
Art. 19. - Dispozitiile art. 252-257 din Codul civil se aplica faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a acestuia.
   
Mijloace de aparare

   Art. 253. - (1) Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori amenintate poate cere oricand instantei:
   a) interzicerea savarsirii faptei ilicite, daca aceasta este iminenta;
   b) incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza inca;
   c) constatarea caracterului ilicit al faptei savarsite, daca tulburarea pe care a produs-o subzista.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul incalcarii drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanta poate dispune numai masurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c).
   (3) Totodata, cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa il oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
   a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare;
   b) orice alte masuri necesare pentru incetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.
   (4) De asemenea, persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este supus prescriptiei extinctive.

   
Punere in aplicare Art. 253. prin Lege 71/2011 :
Art. 19. - Dispozitiile art. 252-257 din Codul civil se aplica faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a acestuia.
   
Apararea dreptului la nume

   Art. 254. - (1) Cel al carui nume este contestat poate sa ceara instantei judecatoresti recunoasterea dreptului sau la acel nume.
   (2) De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, in tot sau in parte, a numelui sau poate sa ceara oricand instantei judecatoresti sa dispuna incetarea acestei atingeri nelegitime.
   (3) Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si apararii dreptului la pseudonim, ales in conditiile legii.

   
Punere in aplicare Art. 254. prin Lege 71/2011 :
Art. 19. - Dispozitiile art. 252-257 din Codul civil se aplica faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a acestuia.
   
Masuri provizorii

   Art. 255. - (1) Daca persoana care se considera lezata face dovada credibila ca drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente si ca aceasta actiune risca sa ii cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate sa ceara instantei judecatoresti luarea unor masuri provizorii.
   (2) Instanta judecatoreasca poate sa dispuna in special:
   a) interzicerea incalcarii sau incetarea ei provizorie;
   b) luarea masurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
   (3) In cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanta judecatoreasca nu poate sa dispuna incetarea, cu titlu provizoriu, a actiunii prejudiciabile decat daca prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, daca actiunea nu este in mod evident justificata, potrivit art. 75, si daca masura luata de instanta nu apare ca fiind disproportionata in raport cu prejudiciile cauzate. Dispozitiile art. 253 alin. (2) raman aplicabile.
   (4) Instanta solutioneaza cererea potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care cererea este formulata inainte de introducerea actiunii de fond, prin hotararea prin care s-a dispus masura provizorie se va fixa si termenul in care actiunea in fond trebuie sa fie introdusa, sub sanctiunea incetarii de drept a acelei masuri. Dispozitiile alin. (6) sunt aplicabile.
   (5) Daca masurile luate sunt de natura sa produca un prejudiciu partii adverse, instanta il poate obliga pe reclamant sa dea o cautiune in cuantumul fixat de aceasta, sub sanctiunea incetarii de drept a masurii dispuse.
   (6) Masurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii actiunii in justitie pentru apararea dreptului nepatrimonial incalcat inceteaza de drept, daca reclamantul nu a sesizat instanta in termenul fixat de aceasta, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la luarea acestora.
   (7) Reclamantul este tinut sa repare, la cererea partii interesate, prejudiciul cauzat prin masurile provizorii luate, daca actiunea de fond este respinsa ca neintemeiata. Cu toate acestea, daca reclamantul nu a fost in culpa ori a avut o culpa usoara, instanta, in raport cu circumstantele concrete, poate fie sa refuze obligarea sa la despagubirile cerute de partea adversa, fie sa dispuna reducerea acestora.
   (8) Daca partea adversa nu solicita daune-interese, instanta va dispune eliberarea cautiunii, la cererea reclamantului, prin hotarare data cu citarea partilor. Cererea se judeca potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care paratul se opune la eliberarea cautiunii, instanta va fixa un termen in vederea introducerii actiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii, sub sanctiunea incetarii de drept a masurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cautiune.

   
Punere in aplicare Art. 255. prin Lege 71/2011 :
Art. 19. - Dispozitiile art. 252-257 din Codul civil se aplica faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a acestuia.
   
Decesul titularului dreptului nepatrimonial

   Art. 256. - (1) Actiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial incalcat poate fi continuata sau pornita, dupa moartea persoanei vatamate, de catre sotul supravietuitor, de oricare dintre rudele in linie dreapta ale persoanei decedate, precum si de oricare dintre rudele sale colaterale pana la gradul al patrulea inclusiv.
   (2) Actiunea pentru restabilirea integritatii memoriei unei persoane decedate poate fi pornita de cei prevazuti la alin. (1).

   
Punere in aplicare Art. 256. prin Lege 71/2011 :
Art. 19. - Dispozitiile art. 252-257 din Codul civil se aplica faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a acestuia.
   
Apararea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice

   Art. 257. - Dispozitiile prezentului titlu se aplica prin asemanare si drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice.

   
Punere in aplicare Art. 257. prin Lege 71/2011 :
Art. 19. - Dispozitiile art. 252-257 din Codul civil se aplica faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a acestuia.
   
CARTEA a II-a

  Despre familie

   
   

   
TITLUL I

  Dispozitii generale

   
Familia

   Art. 258. - (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora, precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor.
   (2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.
   (3) Statul este obligat sa sprijine, prin masuri economice si sociale, incheierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei.
   (4) In sensul prezentului cod, prin soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie.

   
Casatoria

   Art. 259. - (1) Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii.
   (2) Barbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o familie.
   (3) Celebrarea religioasa a casatoriei poate fi facuta numai dupa incheierea casatoriei civile.
   (4) Conditiile de incheiere si cauzele de nulitate ale casatoriei se stabilesc prin prezentul cod.
   (5) Casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.
   (6) Casatoria poate fi desfacuta prin divort, in conditiile legii.

   
Egalitatea in drepturi a copiilor

   Art. 260. - Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptati.

   
Indatorirea parintilor

   Art. 261. - Parintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori.

   
Relatiile dintre parinti si copii

   Art. 262. - (1) Copilul nu poate fi separat de parintii sai fara incuviintarea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
   (2) Copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat decat in conditiile prevazute de lege, pentru motive temeinice, luand in considerare interesul superior al copilului.

   
Principiul interesului superior al copilului

   Art. 263. - (1) Orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului.
   (2) Pentru rezolvarea cererilor care se refera la copii, autoritatile competente sunt datoare sa dea toate indrumarile necesare pentru ca partile sa recurga la metodele de solutionare a conflictelor pe cale amiabila.
   (3) Procedurile referitoare la relatiile dintre parinti si copii trebuie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea tin cont de ele in hotararile pe care le iau.
   (4) Procedurile privitoare la copii trebuie sa se desfasoare intr-un timp rezonabil, astfel incat interesul superior al copilului si relatiile de familie sa nu fie afectate.
   (5) In sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se intelege persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nici nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii.

   
Ascultarea copilului

   Art. 264. - (1) In procedurile administrative sau judiciare care il privesc, ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.
   (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, potrivit cu varsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste.
   (3) Orice copil poate cere sa fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) si (2). Respingerea cererii de catre autoritatea competenta trebuie motivata.
   (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare in raport cu varsta si cu gradul sau de maturitate.
   (5) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului, in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de catre instanta a unui reprezentant in caz de conflict de interese raman aplicabile.

   
Instanta competenta

   Art. 265. - Toate masurile date prin prezenta carte in competenta instantei judecatoresti, toate litigiile privind aplicarea dispozitiilor prezentei carti, precum si masurile de ocrotire a copilului prevazute in legi speciale sunt de competenta instantei de tutela. Dispozitiile art. 107 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
TITLUL II

  Casatoria

   
CAPITOLUL I

  Logodna

   
Incheierea logodnei

   Art. 266. - (1) Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria.
   (2) Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela.
   (3) Incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.
   (4) Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei.
   (5) Logodna se poate incheia doar intre barbat si femeie.

   
Ruperea logodnei

   Art. 267. - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.
   (2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.
   (3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

   
Restituirea darurilor

   Art. 268. - (1) In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite.
   (2) Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii.
   (3) Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici.

   
Raspunderea pentru ruperea logodnei

   Art. 269. - (1) Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
   (2) Partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri in conditiile alin. (1).

   
Termenul de prescriptie

   Art. 270. - Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art. 268 si 269 se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.

   
Punere in aplicare CAPITOLUL I prin Lege 71/2011 :
Art. 24. - Dispozitiile privind logodna sunt aplicabile numai in cazul in care aceasta a fost incheiata dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL II

  Incheierea casatoriei

   
SECŢIUNEA 1

  Conditiile de fond pentru incheierea casatoriei

   
Consimtamantul la casatorie

   Art. 271. - Casatoria se incheie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber al acestora.

   
Varsta matrimoniala

   Art. 272. - (1) Casatoria se poate incheia daca viitorii soti au implinit varsta de 18 ani.
   (2) Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul. In cazul in care unul dintre parinti refuza sa incuviinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste si asupra acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului.
   (3) Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta.
   (4) De asemenea, in conditiile art. 398, este suficienta incuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca.
   (5) Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.

   
Bigamia

   Art. 273. - Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.

   
Interzicerea casatoriei intre rude

   Art. 274. - (1) Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.
   (2) Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere incuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens.
   (3) In cazul adoptiei, dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile atat intre cei care au devenit rude prin adoptie, cat si intre cei a caror rudenie fireasca a incetat prin efectul adoptiei.

   
Interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora

   Art. 275. - Casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa.

   
Alienatia si debilitatea mintala

   Art. 276. - Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.

   
Interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria

   Art. 277. - (1) Este interzisa casatoria dintre persoane de acelasi sex.
   (2) Casatoriile dintre persoane de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania.
   (3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania.
   (4) Dispozitiile legale privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European raman aplicabile.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Formalitatile pentru incheierea casatoriei

   
Comunicarea starii de sanatate

   Art. 278. - Casatoria nu se incheie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor care sufera de anumite boli raman aplicabile.

   
Locul incheierii casatoriei

   Art. 279. - (1) Casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila, la sediul primariei.
   (2) Prin exceptie, casatoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de catre un ofiter de stare civila de la o alta primarie decat cea in a carei raza teritoriala domiciliaza sau isi au resedinta viitorii soti, cu obligativitatea instiintarii primariei de domiciliu sau de resedinta a viitorilor soti, in vederea publicarii.

   
Declaratia de casatorie

   Art. 280. - (1) Cei care vor sa se casatoreasca vor face personal declaratia de casatorie, potrivit legii, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.
   (2) In cazurile prevazute de lege, declaratia de casatorie se poate face si in afara sediului primariei.
   (3) Atunci cand viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care incuviinteaza incheierea casatoriei. Dispozitiile art. 272 alin. (5) raman aplicabile.
   (4) Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, ei pot face declaratia la primaria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, in termen de 48 de ore, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.

   
Continutul declaratiei de casatorie

   Art. 281. - (1) In declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista niciun impediment legal la casatorie si vor mentiona numele de familie pe care il vor purta in timpul casatoriei, precum si regimul matrimonial ales.
   (2) Odata cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru incheierea casatoriei.

   
Alegerea numelui de familie

   Art. 282. - Viitorii soti pot conveni sa isi pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa isi pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.

   
Publicitatea declaratiei de casatorie

   Art. 283. - (1) In aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia, prin afisarea in extras, intr-un loc special amenajat la sediul primariei si pe pagina de internet a acesteia unde urmeaza sa se incheie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta.
   (2) Extrasul din declaratia de casatorie cuprinde, in mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si instiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, in termen de 10 zile de la data afisarii.
   (3) Casatoria se incheie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat data afisarii, cat si data incheierii casatoriei.
   (4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se incheia casatoria poate sa incuviinteze, pentru motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (3).

   
Reinnoirea declaratiei de casatorie

   Art. 284. - In cazul in care casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data afisarii declaratiei de casatorie sau daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala, trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia.

   
Opozitia la casatorie

   Art. 285. - (1) Orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite.
   (2) Opozitia la casatorie se face numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care se intemeiaza.

   
Refuzul celebrarii casatoriei

   Art. 286. - Ofiterul de stare civila refuza sa celebreze casatoria daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, in masura in care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

   
Celebrarea casatoriei

   Art. 287. - (1) Viitorii soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod public, in prezenta a 2 martori, in fata ofiterului de stare civila.
   (2) Cu toate acestea, in cazurile prevazute de lege, ofiterul de stare civila poate celebra casatoria si in afara sediului serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin. (1).
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   (3) Persoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in limba lor materna, cu conditia ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza casatoria sa cunoasca aceasta limba.

   
Martorii la casatorie

   Art. 288. - (1) Martorii atesta faptul ca sotii si-au exprimat consimtamantul potrivit art. 287.
   (2) Nu pot fi martori la incheierea casatoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti sa ateste faptele prevazute la alin. (1).
   (3) Martorii pot fi si rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti.

   
Momentul incheierii casatoriei

   Art. 289. - Casatoria este incheiata in momentul in care, dupa ce ia consimtamantul fiecaruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civila ii declara casatoriti.

   
CAPITOLUL III

  Formalitati ulterioare incheierii casatoriei

   
Actul de casatorie

   Art. 290. - Dupa incheierea casatoriei, ofiterul de stare civila intocmeste, de indata, in registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei 2 martori si de catre ofiterul de stare civila.

   
Formalitatile privind regimul matrimonial

   Art. 291. - Ofiterul de stare civila face mentiune pe actul de casatorie despre regimul matrimonial ales. El are obligatia ca, din oficiu si de indata, sa comunice la registrul prevazut la art. 334 alin. (1), precum si, dupa caz, notarului public care a autentificat conventia matrimoniala o copie de pe actul de casatorie.

   
Dovada casatoriei

   Art. 292. - (1) Casatoria se dovedeste cu actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia.
   (2) Cu toate acestea, in situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba.

   
CAPITOLUL IV

  Nulitatea casatoriei

   
SECŢIUNEA 1

  Nulitatea absoluta a casatoriei

   
Cazurile de nulitate absoluta

   Art. 293. - (1) Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 271, 273, 274, 276 si art. 287 alin. (1).
   (2) In cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii.

   
Lipsa varstei matrimoniale

   Art. 294. - (1) Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta.
   (2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.

   
Casatoria fictiva

   Art. 295. - (1) Casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o familie este lovita de nulitate absoluta.
   (2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.

   
Persoanele care pot invoca nulitatea absoluta

   Art. 296. - Orice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea sau desfacerea casatoriei, cu exceptia cazului in care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Nulitatea relativa a casatoriei

   
Lipsa incuviintarilor cerute de lege

   Art. 297. - (1) Este anulabila casatoria incheiata fara incuviintarile sau autorizarea prevazute la art. 272 alin. (2), (4) si (5).
   (2) Anulabilitatea poate fi invocata numai de cel a carui incuviintare era necesara. Dispozitiile art. 46 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin linia din Rectificare din 29/04/2013 incepand cu 29.04.2013.

   
Viciile de consimtamant

   Art. 298. - (1) Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta.
   (2) Eroarea constituie viciu de consimtamant numai atunci cand priveste identitatea fizica a viitorului sot.

   
Lipsa discernamantului

   Art. 299. - Este anulabila casatoria incheiata de persoana lipsita vremelnic de discernamant.

   
Existenta tutelei

   Art. 300. - Casatoria incheiata intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa este anulabila.

   
Punere in aplicare Art. 300. prin Lege 71/2011 :
Art. 26. - Existenta tutelei constituie cauza de nulitate relativa a casatoriei numai in cazul casatoriilor incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Termenul de prescriptie

   Art. 301. - (1) Anularea casatoriei poate fi ceruta in termen de 6 luni.
   (2) In cazul prevazut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a caror incuviintare sau autorizare era necesara pentru incheierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta.
   (3) In cazul nulitatii pentru vicii de consimtamant ori pentru lipsa discernamantului, termenul curge de la data incetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnica a discernamantului.
   (4) In cazul prevazut la art. 300, termenul curge de la data incheierii casatoriei.

   
Caracterul personal al actiunii

   Art. 302. - Dreptul la actiunea in anulare nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai.

   
Acoperirea nulitatii

   Art. 303. - (1) In cazurile prevazute la art. 272 alin. (2), (4) si (5), anulabilitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, s-au obtinut incuviintarile si autorizarea cerute de lege.
   (2) Casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale.
   (3) In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Efectele nulitatii casatoriei

   
Casatoria putativa

   Art. 304. - (1) Sotul de buna-credinta la incheierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
   (2) In situatia prevazuta la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.

   
Situatia copiilor

   Art. 305. - (1) Nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie.
   (2) In ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort.

   
Opozabilitatea hotararii judecatoresti

   Art. 306. - (1) Hotararea judecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este opozabila tertelor persoane, in conditiile legii. Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator.
   (2) Nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane impotriva unui act incheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, in afara de cazul in care au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea in constatarea nulitatii ori in anulare sau tertul a cunoscut, pe alta cale, inainte de incheierea actului, cauza de nulitate a casatoriei. Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator si publicitatii actiunii in constatarea nulitatii sau in anularea casatoriei.

   
Punere in aplicare CAPITOLUL IV prin Lege 71/2011 :
Art. 25. - (1) Validitatea casatoriei incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Codului civil se stabileste potrivit dispozitiilor legii in vigoare la data incheierii ei.
(2) Cu toate acestea, in cazul in care, dupa intrarea in vigoare a Codului civil, a intervenit un fapt care, potrivit dispozitiilor acestuia, acopera nulitatea, casatoria nu mai poate fi constatata nula sau nu mai poate fi anulata dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(3) In cazul in care faptul prin care se acopera nulitatea presupune curgerea unui termen, casatoria nu mai poate fi constatata nula sau nu mai poate fi anulata dupa trecerea acelui termen de la data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL V

  Drepturile si indatoririle personale ale sotilor

   
Reglementarea raporturilor personale dintre soti

   Art. 307. - Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor personale dintre soti, oricare ar fi regimul lor matrimonial.

   
Luarea deciziilor de catre soti

   Art. 308. - Sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria.

   
Indatoririle sotilor

   Art. 309. - (1) Sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.
   (2) Ei au indatorirea de a locui impreuna. Pentru motive temeinice, ei pot hotari sa locuiasca separat.

   
Independenta sotilor

   Art. 310. - Un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot.

   
Schimbarea numelui de familie

   Art. 311. - (1) Sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei.
   (2) Daca sotii au convenit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat potrivit dispozitiilor art. 281, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot.

   
Punere in aplicare CAPITOLUL V prin Lege 71/2011 :
Art. 27. - Indiferent de data incheierii casatoriei, in ceea ce priveste relatiile lor personale si patrimoniale, sotii sunt supusi dispozitiilor Codului civil, de la data intrarii sale in vigoare.
   
CAPITOLUL VI

  Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii comune

   
1.
Despre regimul matrimonial in general

   
Regimurile matrimoniale

   Art. 312. - (1) Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.
   (2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei sectiuni, daca prin lege nu se prevede altfel.

   
Efectele regimului matrimonial

   Art. 313. - (1) Intre soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei.
   (2) Fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale.
   (3) Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati, in raport cu tertii de buna-credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.

   
Mandatul conventional

   Art. 314. - Un sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.

   
Mandatul judiciar

   Art. 315. - (1) In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 28. - Dispozitiile art. 315 alin. (1) din Codul civil sunt aplicabile si in cazul casatoriilor incheiate inainte de intrarea in vigoare a Codului civil, daca imposibilitatea unuia dintre soti de a-si manifesta vointa intervine sau se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   (2) In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta la alin. (1) sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.
   (3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Actele de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei

   Art. 316. - (1) In mod exceptional, daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita, fara insa a se depasi in total 2 ani. Hotararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara, dupa caz.
   (2) Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt anulabile. Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an, care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului.
   (3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 316. prin Lege 71/2011 :
Art. 29. - Dispozitiile art. 316 din Codul civil sunt aplicabile si in cazul casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actele juridice ce pun in pericol grav interesele familiei sunt savarsite de unul dintre soti dupa aceasta data.
   
Independenta patrimoniala a sotilor

   Art. 317. - (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane.
   (2) Fiecare sot poate sa faca singur, fara consimtamantul celuilalt, depozite bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea.
   (3) In raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin hotarare judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel.

   
Dreptul la informare

   Art. 318. - (1) Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei de tutela.
   (2) Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.
   (3) Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cand, potrivit legii, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.
   (4) Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.

   
Incetarea regimului matrimonial

   Art. 319. - (1) Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.
   (2) In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii.

   
Lichidarea regimului matrimonial

   Art. 320. - In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii, prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara. Hotararea judecatoreasca definitiva sau, dupa caz, inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de lichidare.

   
2.
Locuinta familiei

   
Notiune

   Art. 321. - (1) Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii.
   (2) Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara, in conditiile legii, a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului.

   
Regimul unor acte juridice

   Art. 322. - (1) Fara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia.
   (2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot.
   (3) In cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului.
   (4) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial.
   (5) In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei.
   (6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator actelor incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (2).

   
Punere in aplicare Art. 322. prin Lege 71/2011 :
Art. 30. - Dispozitiile art. 322 din Codul civil sunt aplicabile si in cazul casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actele de dispozitie asupra locuintei familiei ori asupra bunurilor care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei ori deplasarea acestora din locuinta au intervenit dupa aceasta data.
   
Drepturile sotilor asupra locuintei inchiriate

   Art. 323. - (1) In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este incheiat inainte de casatorie.
   (2) Dispozitiile art. 322 sunt aplicabile in mod corespunzator.
   (3) In caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor continua exercitarea dreptului sau locativ, daca nu renunta in mod expres la acesta, in termenul prevazut la art. 1.834.

   
Punere in aplicare Art. 323. prin Lege 71/2011 :
Art. 31. - Dispozitiile art. 323 din Codul civil sunt aplicabile contractelor de inchiriere incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere

   Art. 324. - (1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.
   (2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere.
   (3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.
   (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod similar si in cazul in care bunul este proprietatea comuna a celor 2 soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale producand efecte pana la data ramanerii definitive a hotararii de partaj.

   
Punere in aplicare Art. 324. prin Lege 71/2011 :
Art. 32. - Dispozitiile art. 324 din Codul civil sunt aplicabile si in cazul casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face dupa aceasta data.
   
3.
Cheltuielile casatoriei

   
Contributia sotilor

   Art. 325. - (1) Sotii sunt obligati sa isi acorde sprijin material reciproc.
   (2) Ei sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel.
   (3) Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa.

   
Munca in gospodarie

   Art. 326. - Munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei.

   
Veniturile din profesie

   Art. 327. - Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei.

   
Dreptul la compensatie

   Art. 328. - Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, in masura imbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei.

   
4.
Alegerea regimului matrimonial

   
Conventia matrimoniala

   Art. 329. - Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale.

   
Incheierea conventiei matrimoniale

   Art. 330. - (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat.
   (2) Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei.
   (3) Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei.

   
Simulatia conventiei matrimoniale

   Art. 331. - Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.

   
Obiectul conventiei matrimoniale

   Art. 332. - (1) Prin conventia matrimoniala nu se poate deroga, sub sanctiunea nulitatii absolute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales decat in cazurile anume prevazute de lege.
   (2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale.

   
Clauza de preciput

   Art. 333. - (1) Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.
   (2) Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2).
   (3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
   (4) Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni.
   (5) Executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

   
Publicitatea conventiei matrimoniale

   Art. 334. - (1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se inscriu in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.
   (2) Dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei, potrivit art. 291, notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al conventiei la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face mentiune pe actul de casatorie, la registrul mentionat la alin. (1), precum si la celelalte registre de publicitate, in conditiile alin. (4).
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   (3) Dispozitiile alin. (2) nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate.
   (4) Tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege. In toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul mentionat la alin. (1).
   (5) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta registrul mentionat la alin. (1) si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate.

   
Inopozabilitatea conventiei matrimoniale

   Art. 335. - (1) Conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art. 334 sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale.
   (2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatoriei.

   
Modificarea conventiei matrimoniale

   Art. 336. - Conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 330 si 332. Dispozitiile art. 334 si 335 sunt aplicabile.

   
Incheierea conventiei matrimoniale de catre minor

   Art. 337. - (1) Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela.
   (2) In lipsa incuviintarii sau a autorizarii prevazute la alin. (1), conventia incheiata de minor poate fi anulata in conditiile art. 46, care se aplica in mod corespunzator.
   (3) Actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei.

   
Nulitatea conventiei matrimoniale

   Art. 338. - In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Regimul comunitatii legale

   
Bunurile comune

   Art. 339. - Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.

   
Bunurile proprii

   Art. 340. - Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
   a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;
   b) bunurile de uz personal;
   c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;
   d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat;
   e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri;
   f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti;
   g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora;
   h) fructele bunurilor proprii.

   
Punere in aplicare Art. 340. prin Lege 71/2011 :
Art. 33. - Dispozitiile art. 340 si 341 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, ori de cate ori actul juridic sau faptul juridic in temeiul caruia a fost dobandit bunul intervine dupa aceasta data.
   
Veniturile din munca si cele asimilate acestora

   Art. 341. - Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii.

   
Punere in aplicare Art. 341. prin Lege 71/2011 :
Art. 33. - Dispozitiile art. 340 si 341 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, ori de cate ori actul juridic sau faptul juridic in temeiul caruia a fost dobandit bunul intervine dupa aceasta data.
   
Regimul juridic al bunurilor proprii

   Art. 342. - Fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii, in conditiile legii.

   
Dovada bunurilor sotilor

   Art. 343. - (1) Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
   (2) Dovada ca un bun este propriu se poate face intre soti prin orice mijloc de proba. In cazul prevazut la art. 340 lit. a), dovada se face in conditiile legii.
   (3) Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata, daca partile convin astfel. In lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, ca bunurile sunt comune.

   
Formalitatile de publicitate

   Art. 344. - Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.

   
Actele de conservare, de folosinta si de administrare

   Art. 345. - (1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor.
   (2) De asemenea, fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune.
   (3) Dispozitiile art. 322 raman aplicabile.
   (4) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

   
Punere in aplicare Art. 345. prin Lege 71/2011 :
Art. 34. - Dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
   
Actele de instrainare si de grevare

   Art. 346. - (1) Actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti.
   (2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de publicitate. Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile.
   (3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obisnuite.

   
Punere in aplicare Art. 346. prin Lege 71/2011 :
Art. 34. - Dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
   
Nulitatea relativa

   Art. 347. - (1) Actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este anulabil.
   (2) Tertul dobanditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile.

   
Punere in aplicare Art. 347. prin Lege 71/2011 :
Art. 34. - Dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
   
Aportul de bunuri comune

   Art. 348. - Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in conditiile legii.

   
Punere in aplicare Art. 348. prin Lege 71/2011 :
Art. 34. - Dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
   
Regimul aporturilor

   Art. 349. - (1) Sub sanctiunea prevazuta la art. 347, niciunul dintre soti nu poate singur, fara consimtamantul scris al celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. In cazul societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, sotul care nu si-a dat consimtamantul scris la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de terti.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 15. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 15.02.2013.

   (2) In cazul prevazut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune. Sotul asociat exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si poate realiza singur transferul partilor sociale ori, dupa caz, al actiunilor detinute.
   (3) Calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot, daca acesta si-a exprimat vointa in acest sens. In acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca, prin conventie, sotii nu au stipulat alte cote-parti. Partile sociale sau actiunile ce revin fiecaruia dintre soti sunt bunuri proprii.

   
Punere in aplicare Art. 349. prin Lege 71/2011 :
Art. 34. - Dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
   
Dispozitii testamentare

   Art. 350. - Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la incetarea casatoriei, din comunitatea de bunuri.

   
Punere in aplicare Art. 350. prin Lege 71/2011 :
Art. 34. - Dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
   
Datoriile comune ale sotilor

   Art. 351. - Sotii raspund cu bunurile comune pentru:
   a) obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune;
   b) obligatiile pe care le-au contractat impreuna;
   c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei;
   d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor.

   
Punere in aplicare Art. 351. prin Lege 71/2011 :
Art. 35. - Dispozitiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca datoria s-a nascut dupa aceasta data.
   
Raspunderea subsidiara pentru datoriile comune

   Art. 352. - (1) In masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. In acest caz, cel care a platit datoria comuna se subroga in drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei.
   (2) Sotul care a platit datoria comuna in conditiile alin. (1) are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza.

   
Punere in aplicare Art. 352. prin Lege 71/2011 :
Art. 35. - Dispozitiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca datoria s-a nascut dupa aceasta data.
   
Urmarirea bunurilor comune

   Art. 353. - (1) Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
   (2) Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale.
   (3) Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii.

   
Punere in aplicare Art. 353. prin Lege 71/2011 :
Art. 35. - Dispozitiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca datoria s-a nascut dupa aceasta data.
   
Urmarirea veniturilor din profesie

   Art. 354. - Veniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art. 351 lit. c).

   
Punere in aplicare Art. 354. prin Lege 71/2011 :
Art. 35. - Dispozitiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca datoria s-a nascut dupa aceasta data.
   
Lichidarea regimului comunitatii

   Art. 355. - (1) La incetarea comunitatii, aceasta se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial.
   (2) Pana la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor, cat si in privinta obligatiilor.
   (3) Cand comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obligatiile sotului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.

   
Efectele incetarii regimului comunitatii

   Art. 356. - Daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia.

   
Lichidarea comunitatii. Partajul

   Art. 357. - (1) In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor.
   (2) In acest scop, se determina mai intai cota-parte ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba contrara, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala.
   (3) Dispozitiile art. 364 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

   
Partajul in timpul regimului comunitatii

   Art. 358. - (1) In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere.
   (2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
   (3) Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune.
   (4) Regimul comunitatii nu inceteaza decat in conditiile legii, chiar daca toate bunurile comune au fost impartite potrivit acestui articol.

   
Punere in aplicare Art. 358. prin Lege 71/2011 :
Art. 36. - (1) Dispozitiile art. 358 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul de impartire a bunurilor comune se incheie dupa aceasta data.
(2) In cazul cererilor de impartire a bunurilor comune aflate in curs de judecata in prima instanta la data intrarii in vigoare a Codului civil, instanta de judecata poate dispune impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei, fara a mai fi necesara examinarea motivelor temeinice.
   
Conventiile contrare regimului comunitatii legale

   Art. 359. - Orice conventie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lovita de nulitate absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Regimul separatiei de bunuri

   
Regimul bunurilor

   Art. 360. - (1) Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data.
   (2) Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare. Daca partile nu au convenit altfel, creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si va fi datorata de catre sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare, putand fi platita in bani sau in natura.

   
Inventarul bunurilor mobile

   Art. 361. - (1) La adoptarea acestui regim, notarul public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobandire .
   (2) Se poate intocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobandite in timpul separatiei de bunuri.
   (3) In toate cazurile, pentru opozabilitate fata de terti, inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala, supunandu-se acelorasi formalitati de publicitate ca si conventia matrimoniala.
   (4) In lipsa inventarului se prezuma, pana la proba contrara, ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor.
   (5) Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii de forma pentru validitate ori unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul care indeplineste formele cerute de lege.

   
Bunurile proprietate comuna pe cote-parti

   Art. 362. - (1) Bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in conditiile legii.
   (2) Dovada coproprietatii se face in conditiile art. 361, care se aplica in mod corespunzator.

   
Folosinta bunurilor celuilalt sot

   Art. 363. - (1) Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotrivirea acestuia din urma are obligatiile unui uzufructuar, cu exceptia celor prevazute la art. 723, 726 si 727. El este dator sa restituie numai fructele existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau, dupa caz, la data incetarii ori schimbarii regimului matrimonial.
   (2) Daca unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun, folosindu-se, in tot sau in parte, de bunuri apartinand celuilalt sot, acesta din urma poate alege, in proportia bunurilor proprii folosite fara acordul sau, intre a reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul dobanditor. Proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca sotul dobanditor sa dispuna de bunul dobandit, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prin valorificarea bunurilor celuilalt sot.

   
Raspunderea pentru obligatiile personale

   Art. 364. - (1) Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot.
   (2) Cu toate acestea, sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.

   
Dreptul de retentie

   Art. 365. - La incetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt.

   
SECŢIUNEA a 4-a

Regimul comunitatii conventionale

   
Domeniul de aplicare

   Art. 366. - Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci cand, in conditiile si limitele prevazute in prezenta sectiune, se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale.

   
Obiectul conventiei matrimoniale

   Art. 367. - In cazul in care se adopta comunitatea conventionala, conventia matrimoniala se poate referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte:
   a) includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor prevazute la art. 340 lit. b) si c);
   b) restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite ori, dupa caz, nascute inainte sau in timpul casatoriei, cu exceptia obligatiilor prevazute la art. 351 lit. c);
   c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare; in acest caz, daca unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela;
   d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii;
   e) modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale.

   
Alte dispozitii aplicabile

   Art. 368. - In masura in care prin conventie matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu dispozitiile legale privind regimul comunitatii legale.

   
SECŢIUNEA a 5-a

Modificarea regimului matrimonial

   
1.
Modificarea conventionala

   
Conditii

   Art. 369. - (1) Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale.
   (2) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 sunt aplicabile in mod corespunzator.
   (3) Creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale.
   (4) Creditorii prevazuti la alin. (3) pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda intereselor lor.

   
Punere in aplicare Art. 369. prin Lege 71/2011 :
Art. 37. - Dispozitiile art. 369 din Codul civil privind modificarea conventionala a regimului matrimonial sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
2.
Modificarea judiciara

   
Separatia judiciara de bunuri

   Art. 370. - (1) Daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei.
   (2) Totodata, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 357.
   (3) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 se aplica in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 370. prin Lege 71/2011 :
Art. 38. - Dispozitiile art. 370-372 din Codul civil privind separatia judiciara de bunuri sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actele prin care se pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei sunt incheiate de unul dintre soti dupa aceasta data.
   
Efectele intre soti

   Art. 371. - (1) Separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa inceteze, iar sotilor li se aplica regimul matrimonial prevazut la art. 360-365.
   (2) Intre soti, efectele separatiei se produc de la data formularii cererii, cu exceptia cazului in care instanta, la cererea oricaruia dintre ei, dispune ca aceste efecte sa li se aplice de la data despartirii in fapt.

   
Punere in aplicare Art. 371. prin Lege 71/2011 :
Art. 38. - Dispozitiile art. 370-372 din Codul civil privind separatia judiciara de bunuri sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actele prin care se pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei sunt incheiate de unul dintre soti dupa aceasta data.
   
Efectele fata de terti

   Art. 372. - (1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni in cauza.
   (2) Dispozitiile art. 369 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 372. prin Lege 71/2011 :
Art. 38. - Dispozitiile art. 370-372 din Codul civil privind separatia judiciara de bunuri sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actele prin care se pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei sunt incheiate de unul dintre soti dupa aceasta data.
   
Punere in aplicare CAPITOLUL VI prin Lege 71/2011 :
Art. 27. - Indiferent de data incheierii casatoriei, in ceea ce priveste relatiile lor personale si patrimoniale, sotii sunt supusi dispozitiilor Codului civil, de la data intrarii sale in vigoare.
   
CAPITOLUL VII

  Desfacerea casatoriei

   
SECŢIUNEA 1

  Cazurile de divort

   
1.
Dispozitii generale

   
Motive de divort

   Art. 373. - Divortul poate avea loc:
   a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
   b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
   c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
   d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

   
2.
Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara

   
Conditii

   Art. 374. - (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
   (2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.
   (3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.

   
Punere in aplicare 2. prin Lege 71/2011 :
Art. 40. - In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a Codului civil, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 373 lit. a) si art. 374 din Codul civil.
   
3.
Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala

   
Conditii

   Art. 375. - (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.
   (2) Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).
   (3) Dispozitiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 375. prin Metodologie Metodologia din 26.01.2011 cu privire la aplicarea unitara a dis... din 26/01/2011 :
SECTIUNEA 1 Dispozitii generale
Art. 164. - Ofiterul de stare civila constata desfacerea casatoriei, prin divort pe cale administrativa, daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati.
Art. 165. - (1) Inregistrarea cererilor de divort pe cale administrativa se face separat in Registrul de intrare-iesire al cererilor de divort, al carui model este stabilit in anexa nr. 60.
(2) Numerele de inregistrare se repartizeaza de catre structura de specialitate din cadrul unitatii administrativ- teritoriale in mod distinct fata de cele repartizate pentru alte categorii de cereri.
(3) Evidenta certificatelor de divort eliberate se tine intr-un registru al carui model este stabilit in anexa nr. 61.
ANEXA Nr. 60 la metodologie
- model -
REGISTRU
pentru inregistrarea cererilor de divort
Nr. de inregistrare Data Solicitantii Ultima locuinta comuna Termen procedural, conform art. 382 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (30 de zile) Certificat de divort nr./data Dispozitie de respingere/
Proces-verbal nr./data
SOTUL
SOTIA
ANEXA Nr. 61 la metodologie
- model -
REGISTRU
de evidenta a certificatelor de divort
Nr. crt. Nr. cererii TITULARI Nume dupa divort Nr./data certificatului de divort Data inmanarii si semnatura de primire
   
Punere in aplicare Art. 375. prin Lege 76/2012 :
In sensul art. 375 din Codul civil, in cazul casatoriilor incheiate in strainatate, prin locul incheierii casatoriei se intelege localitatea in al carei registru de stare civila s-a transcris certificatul de casatorie.
   
Procedura

   Art. 376. - (1) Cererea de divort se depune de soti impreuna. Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de reflectie de 30 de zile.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cererea de divort se poate depune la notarul public si prin mandatar cu procura autentica.
   (3) La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
   (4) Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
   (5) Dispozitiile art. 383 alin. (1) si (3) se aplica in mod corespunzator. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort ori, in cazul prevazut la art. 375 alin. (2), asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 374.
   (6) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

   
Punere in aplicare Art. 376. prin Metodologie Metodologia din 26.01.2011 cu privire la aplicarea unitara a dis... din 26/01/2011 :
SECTIUNEA a 2-a
Inregistrarea cererii de divort pe cale administrativa
Art. 166. - (1) Cererea de divort pe cale administrativa se face in scris, se depune si se semneaza personal de catre ambii soti, in fata ofiterului de stare civila delegat de la primaria care are in pastrare actul de casatorie sau pe raza careia se afla ultima locuinta comuna a sotilor, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 62.
(2) In cererea de divort fiecare dintre soti declara pe propria raspundere ca:
a) este de acord cu desfacerea casatoriei;
b) nu are copii minori cu celalalt sot, nascuti din casatorie sau adoptati impreuna cu acesta;
c) nu este pus sub interdictie;
d) nu a mai solicitat altor autoritati desfacerea casatoriei.
(3) In cererea de divort sotii declara pe propria raspundere:
a) adresa ultimei locuinte comune;
b) numele pe care fiecare sau, dupa caz, numai unul dintre acestia urmeaza sa il poarte dupa desfacerea casatoriei.
Art. 167. - (1) La depunerea cererii de divort, ofiterul de stare civila delegat solicita sotilor urmatoarele documente:
a) certificatele de nastere si casatorie ale sotilor, in original si in copie;
b) documentele cu care se face dovada identitatii, in original si copie.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) trebuie insotite si de o declaratie data in fata ofiterului de stare civila, in situatia in care ultima locuinta comuna declarata potrivit art. 166 alin. (3) lit. a) nu este aceeasi cu domiciliul sau resedinta ambilor soti inscris/a in actele de identitate.
(3) In cazul cetatenilor straini, certificatele de nastere trebuie sa indeplineasca cerintele de legalitate prevazute in conventiile internationale si tratatele incheiate intre Romania si statele ai caror cetateni sunt.
(4) In cazul persoanelor care nu cunosc limba romana, depunerea cererii de divort se face in prezenta unui traducator autorizat, iar in cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, incheindu-se in acest sens un proces-verbal, al carui model este prezentat in anexa nr. 63.
(5) Dupa confruntarea datelor din documentele prezentate conform alin. (1) si, dupa caz, alin. (2) cu datele inscrise in cererea de divort, ofiterul de stare civila delegat certifica pentru conformitate copiile depuse, cu exceptia certificatului de casatorie, in cazul caruia se retine originalul.
(6) Valabilitatea documentelor cu care se face dovada identitatii solicitantilor se verifica de catre ofiterul de stare civila delegat atat la momentul depunerii cererii, cat si la data eliberarii certificatului de divort.
Art. 168. - Dovada identitatii se poate face de catre soti cu unul dintre urmatoarele documente:
a) pentru cetatenii romani - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, in cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, pasaportul, care sa se afle in termenul de valabilitate atat la momentul depunerii cererii, cat si la data eliberarii certificatului de divort;
b) pentru cetatenii Uniunii Europene sau ai Spatiului Economic European - documentul de identitate sau pasaportul emis de statul apartinator;
c) pentru apatrizi - pasaport emis in baza Conventiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, insotit de permisul de sedere temporar sau permanent, dupa caz;
d) pentru cetatenii straini din statele terte - pasaportul emis de statul ai carui cetateni sunt, in care sa fie aplicata viza de intrare pe teritoriul Romaniei; viza trebuie sa fie valabila atat la data depunerii, cat si la data eliberarii certificatului de divort;
e) pentru cetatenii straini carora li s-a acordat o forma de protectie in Romania - documentul de calatorie emis in baza Conventiei de la Geneva din 1951 sau, dupa caz, documentul de calatorie pentru strainii care au obtinut protectie subsidiara - protectie umanitara conditionata;
f) pentru cetatenii straini solicitanti de azil in Romania - pasaportul emis de statul ai carui cetateni sunt, insotit de documentul temporar de identitate.
Art. 169. - Ofiterul de stare civila delegat inregistreaza cererea de divort in ziua in care a fost primita si acorda sotilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.
Art. 170. - (1) Cererea de divort este insotita de documentele prevazute la art. 167 si se constituie intr-un dosar de divort.
(2) Numerotarea dosarelor de divort se face cronologic, in ordinea primirii, pe ani calendaristici.
SECTIUNEA a 3-a
Procedura divortului pe cale administrativa si eliberarea certificatelor de divort
Art. 171. - (1) La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiterul de stare civila delegat verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat, solicitand sotilor o declaratie, potrivit modelului stabilit in anexa nr. 64.
(2) In situatia in care ambii soti sau numai unul dintre acestia inteleg/intelege sa renunte la divort, completeaza o declaratie, potrivit modelului stabilit in anexa nr. 65.
(3) Dispozitiile art. 167 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
Art. 172. - (1) Daca sotii nu se prezinta impreuna, dupa termenul prevazut la art. 171 alin. (1), dosarul de divort se claseaza, prin intocmirea unui referat, potrivit modelului stabilit in anexa nr. 66.
(2) Dosarul de divort se claseaza in aceleasi conditii prevazute la alin. (1), in urmatoarele cazuri:
a) daca ambii soti sau numai unul dintre acestia inteleg/intelege sa renunte la divort, potrivit art. 171 alin. (2);
b) daca, inainte de finalizarea procedurii de divort, unul dintre soti este pus sub interdictie;
c) daca, inainte de finalizarea procedurii de divort, intervine nasterea unui copil;
d) daca, inainte de finalizarea procedurii de divort, unul dintre soti a decedat, casatoria incetand prin deces.
(3) Referatul intocmit in conditiile alin. (1) sau (2) se arhiveaza la dosarul de divort.
Art. 173. - (1) Daca sunt intrunite conditiile prevazute la art. 166 alin. (2) si alin. (3) lit. b) si la art. 171 alin. (1), ofiterul de stare civila constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si elibereaza certificatul de divort, potrivit modelului stabilit in anexa nr. 67, care va fi inmanat fostilor soti intr-un termen maxim de 5 zile lucratoare.
(2) Numarul certificatului de divort este distinct de numarul dosarului de divort, in ordinea solutionarii dosarelor. Data eliberarii certificatului de divort constituie data la care este desfacuta casatoria.
(3) La data desfacerii casatoriei, ofiterul de stare civila delegat anuleaza cartea de identitate a fostului sot care isi schimba numele de familie prin divort, prin taierea coltului in care se afla inscrisa perioada de valabilitate. In cazul cartilor de identitate provizorii si buletinelor de identitate, anularea se face prin inscrierea mentiunii "Desfacut casatoria cu ................, inregistrata la numarul ......................, prin Certificatul de divort nr. ........................................ din ........................................... al Primariei ..........................., judetul .......... . Titularul va purta numele de familie ......................... . Actul de identitate va fi preschimbat pana la data de .......................... ." Termenul de preschimbare este de 15 zile.
(4) Certificatul de casatorie retinut la dosarul de divort se transmite spre anulare primariei emitente la data eliberarii certificatului de divort.
Art. 174. - (1) In vederea realizarii evidentei centralizate a certificatelor de divort, la nivelul D.E.P.A.B.D. se constituie Registrul unic al certificatelor de divort, care se poate tine si in sistem informatic.
(2) Inainte de eliberarea certificatului de divort ca urmare a constatarii desfacerii casatoriei prin acordul sotilor, ofiterul de stare civila delegat solicita, prin intermediul structurii de stare civila din cadrul directiei judetene de evidenta a persoanelor, alocarea, din Registrul unic al certificatelor de divort, a numarului certificatului de divort, care urmeaza a fi inscris pe acesta.
(3) In cazul in care, in urma solicitarii adresate, se constata ca pentru acelasi divort s-a alocat, din Registrul unic al certificatelor de divort, numar de certificat la cererea unui alt ofiter de stare civila sau a unui notar public, registrul va respinge solicitarea de inregistrare a certificatului de divort.
Art. 175. - Certificatul de divort se intocmeste in 3 exemplare originale, din care doua se inmaneaza partilor pe baza de semnatura pe cererea de divort si in registrul de evidenta a certificatelor de divort, iar un exemplar ramane la dosarul de divort.
Art. 176. - Pe certificatul de divort nu se inscriu mentiuni cu privire la motivele divortului sau culpa sotilor.
Art. 177. - (1) In caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divort, ofiterul de stare civila delegat elibereaza un duplicat, conform cu originalul aflat in arhiva proprie, in baza cererii formulate de catre unul dintre fostii soti, personal sau prin imputernicit cu procura speciala.
(2) La eliberarea duplicatelor certificatelor de divort se mentioneaza in partea superioara dreapta mentiunea "DUPLICAT".
(3) Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare dosarul de divort, facandu-se mentiuni despre aceasta in dosarul de divort.
ANEXA Nr. 62 la metodologie
- fata -
- model -
ROMANIA
JUDETUL ..........................
Primaria .................... Data in fata mea astazi, ...............
Nr. .................. din ............................ Ofiter de stare civila delegat,
..............................................
CERERE DE DIVORT
Subsemnatul, ........................................, fiul lui ............................ si al ............................, nascut la data de ............................ in localitatea ............................, judetul ............................, titular al actului de identitate/pasaportului seria ....... nr. .................., CNP ..........................., cu domiciliul in ......................,
luand cunostinta de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul in declaratii, declar ca:
a) nu am copii minori din casatorie sau adoptati;
b) nu sunt pus sub interdictie;
c) nu am mai solicitat altor autoritati desfacerea casatoriei;
d) locuinta comuna este cea declarata mai sus
si
subsemnata, ........................................, fiica lui ............................ si a ............................, nascuta la data de ........................................ in localitatea ..........................., judetul ..........................., titulara a actului de identitate/pasaportului seria ....... nr. .................., CNP ..........................., cu domiciliul in ......................,
luand cunostinta de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul in declaratii, declar ca:
a) nu am copii minori din casatorie sau adoptati;
b) nu sunt pusa sub interdictie;
c) nu am mai solicitat altor autoritati desfacerea casatoriei;
d) locuinta comuna este cea declarata mai sus,
casatoriti la data de ................... la primaria localitatii ............................., judetul .............................., conform Certificatului de casatorie seria ............ nr. ................, eliberat in baza Actului nr. ............./.........., cu ultima locuinta comuna in .............................................., str. ................................ nr. ............., bl. ......., et. ........, ap. ............, sectorul/judetul ......................................, de comun acord, va rugam sa constatati desfacerea casatoriei si sa eliberati certificatul de divort.
Dupa divort dorim sa purtam numele de familie dupa cum urmeaza*):
- fostul sot: ....................................................;
- fosta sotie: ................................................. .
*) Potrivit dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: "La desfacerea casatoriei prin divort, sotii se pot invoi ca sotul care, potrivit art. 27, a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei."
Ne intemeiem cererea pe dispozitiile art. 381 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Semnaturi
Sot,
.......................
Sotie,
...............................
- verso -
Astazi, ..................................., s-a eliberat Certificatul de divort nr. ....... .
Semnatura de primire
Fostul sot,
......................
Fosta sotie,
......................
ANEXA Nr. 63 la metodologie
- model -
ROMANIA
JUDETUL ...............................................
Primaria ..................................................
Starea Civila
Nr.. ........ din .......................
PROCES-VERBAL
Incheiat astazi: anul ......... luna .............. ziua ...............
La depunerea cererii de divort prin acordul sotilor/la luarea declaratiei privind mentinerea cererii de divort prin acordul sotilor/la luarea declaratiei de renuntare la cererea de divort prin acordul sotilor, dl .......................................... si dna .........................................., luarea consimtamantului si aducerea la cunostinta a dispozitiilor din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la divortul pe cale administrativa s-au facut prin intermediul dlui (dnei) ............................................... din ...................................., str. .............................. nr. .........., interpret autorizat de ....................... sub nr. ..........., intrucat ..............................(sotul/sotia) este cetatean strain/surdomut.
Ofiter de stare civila,
delegat,
..............................
L.S.
Interpret,
..............................
Sotul ..............................
Sotia ..............................
ANEXA Nr. 64 la metodologie
- model -
Data in fata mea,
.................................
(numele si prenumele/semnatura)
Astazi, ................................
DECLARATIE
Subsemnatul, ..............................................., fiul lui ............................... si al ......................................, nascut la ................................... in .................................., domiciliat in .................................................., posesor al actului de identitate/pasaport seria ............................................... nr. ........................................, eliberat de ......................................, declar ca imi mentin cererea privind desfacerea casatoriei de ..........................................................(numele sotiei) si subsemnata, ..........................................., fiica lui ........................................... si a ..............................., nascuta la ................................................ in .................................., domiciliata in ....................................., posesoare a actului de identitate/pasaportului seria ............. nr. ....................., eliberat de ............................, declar ca imi mentin cererea privind desfacerea casatoriei de .......................................................... (numele sotului)
Cererea a fost inregistrata la Primaria ................................. sub numarul .................................... .
Semnatura sot,
.............................
Semnatura sotie,
..............................
ANEXA Nr. 65 la metodologie
- model -
Data in fata mea,
.................................
(numele si prenumele/semnatura)
Astazi, ................................
DECLARATIE
Subsemnatul(a), ......................................, fiul/fiica lui ............................. si al/a .........................., nascut(a) la .......................................... in ................................., domiciliat(a) in .........................................., posesor/posesoare al/a actului de identitate/pasaportului seria ........ nr. ............, eliberat de ........................, declar ca RENUNT la cererea mea privind desfacerea casatoriei de ......................................................... (numele sotului/sotiei)
Cererea a fost inregistrata la Primaria ............................ sub numarul .............
Semnatura
........................
ANEXA Nr. 66 la metodologie
- model -
Aprob
Primar,
.................................
REFERAT
Incheiat astazi ziua ......, luna ..........., anul ......., de catre ................................................, ofiter de (numele si prenumele) stare civila, in cadrul Primariei .........................................................................(municipiului, orasului, comunei), judetul ............................., avand spre solutionare cererea de desfacere a casatoriei inregistrata la nr. .............. din ......................, depusa de ......................................(sotul) si ......................................(sotia), constatand ca*) ..................................., ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ........................................................................................., propun clasarea dosarului.
*) Ofiterul de stare civila va inscrie, dupa caz, una din situatiile prevazute la art. 172 alin. (1) sau (2) din anexa la Hotararea Guvernului nr. 64/2011.
Ofiterul de stare civila,
..........................................
(semnatura)
ANEXA Nr. 67 la metodologie
- model -
ROMANIA
JUDETUL ....................................
Primaria ...................................
Dosar nr. ........................
CERTIFICAT DE DIVORT
nr. .......... din data de ...............
Casatoria inregistrata la Primaria .......................................................(municipiului, orasului, comunei), judetul .............., la actul de casatorie nr. ............................. din ............................., privind pe ........................................., nascut la data (sotul) de ......................., in localitatea ..............................., judetul ........................., CNP ..............................., fiul lui .............. si al ..................., cu domiciliul in localitatea ....................., si pe ................................, (sotia) nascuta la data de ...................., in localitatea ....................................., judetul ....................................., CNP ..................................., fiica lui ..................................... si a ..................................., domiciliata in ..............................., judetul ..............................., este desfacuta in temeiul art. 381 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin acordul ambilor soti.
Divortul a fost inregistrat la Primaria .............................................................(municipiului, orasului, comunei), judetul ..................... .
Numele dupa divort:
- fostul sot .....................................
- fosta sotie ...................................
Prezentul certificat de divort produce efecte intre parti incepand de astazi ......................(zi/luna/an).
Ofiter de stare civila,
..........................................
(numele si prenumele)
..........................................
(semnatura) L.S. (sigiliu)

   
Mentiunea in actul de casatorie

   Art. 377. - (1) Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune in actul de casatorie.
   (2) In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
   (3) In cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.

   
Punere in aplicare Art. 377. prin Metodologie Metodologia din 26.01.2011 cu privire la aplicarea unitara a dis... din 26/01/2011 :
SECTIUNEA a 5-a
Inscrierea mentiunilor de divort si actualizarea R.N.E.P.
Art. 179. - (1) In cazul in care cererea de divort se depune la S.P.C.L.E.P. sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ- teritoriale care are in pastrare actul de casatorie, dupa emiterea certificatului de divort, ofiterul de stare civila delegat inscrie de indata pe marginea actului de casatorie urmatoarea mentiune: "Desfacut casatoria prin Certificatul de divort nr. ........................... din ....................................... al Primariei ................................, judetul ........................................ . Fostul sot va purta numele de familie ................................................., iar fosta sotie numele de familie ............................ ."
(2) In termen de maximum 10 zile de la inscrierea mentiunii prevazute la alin. (1), ofiterul de stare civila delegat de la S.P.C.L.E.P sau, dupa caz, de la primaria unitatii administrativ- teritoriale care are in pastrare actul de casatorie transmite:
a) comunicare de mentiune la exemplarul II al actului de casatorie si la actele de nastere ale fostilor soti;
b) copia certificatului de divort la structura de evidenta a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P de la domiciliul sotilor, in vederea inregistrarii mentiunii in R.N.E.P.
(3) In cazul cetatenilor straini, in acelasi termen stabilit la alin. (2), ofiterul de stare civila delegat de la S.P.C.L.E.P. sau, dupa caz, de la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de casatorie transmite la D.E.P.A.B.D. extras pentru uz oficial de pe actul de casatorie, cu mentiunea de divort, insotit de copia certificatului de divort.
Art. 180. - (1) In cazul in care cererea de divort se depune la S.P.C.L.E.P sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ- teritoriale de la ultima locuinta comuna a fostilor soti, care nu are in pastrare actul de casatorie, ofiterul de stare civila delegat transmite:
a) de indata, copia certificatului de divort la S.P.C.L.E.P. sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de casatorie, pentru inscrierea mentiunii de divort;
b) in termen de maximum 10 zile, copia certificatului de divort la structura de evidenta a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. de la domiciliul sotilor, in vederea inregistrarii mentiunii in R.N.E.P.
(2) Ofiterul de stare civila delegat care primeste copia certificatului de divort inscrie de indata mentiunea corespunzatoare in actul de casatorie si, in termen de maximum 10 zile, transmite comunicare de mentiune la exemplarul II al actului de casatorie, precum si la actele de nastere ale fostilor soti.
(3) Pe actele de nastere ale fostilor soti se inscrie urmatoarea mentiune: "Desfacut casatoria prin Certificatul de divort nr. ............................. din .............................................. al Primariei ......................, judetul ........... . Dupa divort va purta numele de familie ........................... ."
(4) Dispozitiile art. 179 alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in situatia mentionata la alin. (2).
Art. 181. - (1) Structura de stare civila din cadrul directiei judetene de evidenta a persoanelor pe raza careia se afla primaria unitatii administrativ-teritoriale care a inregistrat actul de casatorie primeste copiile certificatelor de divort transmise de notarii publici.
(2) La primirea copiei certificatului de divort de la notarii publici, structura de stare civila prevazuta la alin. (1) inscrie de indata pe marginea exemplarului II al actului de casatorie urmatoarea mentiune: "Desfacut casatoria prin Certificatul de divort nr. ................................... din ............................... al Biroului notarului public ............................ din ........................ . Fostul sot va purta numele de familie ................................, iar fosta sotie numele de familie ........................................ ." Dupa inscrierea mentiunii, se transmite, de indata, comunicare de mentiune la exemplarul I al actului de casatorie.
(3) Ofiterul de stare civila delegat de la primaria unitatii administrativ-teritoriale care a inregistrat actul de casatorie inscrie mentiunea de divort si transmite comunicarile stabilite la art. 179 alin. (2) si (3).
Art. 182. - (1) Certificatele de divort gresit completate se retrag in vederea rectificarii. Dupa rectificare, se elibereaza certificatul de divort conform rectificarii, iar cel gresit completat se anuleaza.
(2) Certificatele de divort retrase si anulate se claseaza la dosarul de divort.
Art. 183. - Dosarele de divort se arhiveaza in ordinea numerelor de inregistrare, pe ani calendaristici, si se pastreaza in arhiva de stare civila 50 de ani, dupa care se predau la Arhivele Nationale.
   
Refuzul ofiterului de stare civila sau notarului public

   Art. 378. - (1) Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 375, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public respinge cererea de divort.
   (2) Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege.
   (3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente.

   
Punere in aplicare Art. 378. prin Metodologie Metodologia din 26.01.2011 cu privire la aplicarea unitara a dis... din 26/01/2011 :
ANEXA Nr. 68 la metodologie
- model -
ROMANIA
JUDETUL .............................
Primaria ...........................
Starea Civila
Nr. .......... din ..................
REFERAT
Incheiat astazi: anul ......... luna ............ ziua ......
..................................................................(numele si prenumele), ofiter de stare civila delegat,
ca urmare a prezentarii cererii de divort si a documentelor depuse de numitii ..................................... si ....................................., cerere inregistrata la nr. ................ din ....................., din care rezulta ca: ................................................................................................................................................................ ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................,
constatand ca nu sunt indeplinite cerintele art. 381 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru desfacerea casatoriei, in temeiul art. 384 din Codul familiei, se propune respingerea cererii privind desfacerea casatoriei si eliberarea certificatului de divort, urmand a se emite dispozitie de respingere a cererii.
Intocmit in 3 exemplare, dintre care cate unul s-a inmanat solicitantilor.
Ofiterul de stare civila delegat,
................................................. L.S.

SECTIUNEA a 4-a
Procedura respingerii cererii de divort pe cale administrativa
Art. 178. - In situatia in care constata ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de Codul familiei pentru desfacerea casatoriei prin acordul partilor, ofiterul de stare civila delegat intocmeste un referat, potrivit modelului stabilit in anexa nr. 68, prin care propune respingerea cererii de divort si emiterea unei dispozitii de respingere de catre primar.
   
Punere in aplicare 3. prin Lege 71/2011 :
Art. 41. - Dispozitiile Codului civil privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
4.
Divortul din culpa

   
Conditii

   Art. 379. - (1) In cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
(1) In aplicarea art. 379 alin. (1) din Codul civil, divortul se poate pronunta, in ipoteza prevazuta la art. 373 lit. b) din Codul civil, din culpa unuia dintre soti, daca instanta stabileste culpa sotului parat in destramarea casatoriei.
   (2) In ipoteza prevazuta de art. 373 lit. c), divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

   
Continuarea actiunii de divort

   Art. 380. - (1) In situatia prevazuta la art. 379 alin. (1), daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.
   (2) Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

   
5.
Divortul din cauza starii sanatatii unui sot

   
Conditiile divortului

   Art. 381. - In cazul prevazut la art. 373 lit. d), desfacerea casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Efectele divortului

   
1.
Data desfacerii casatoriei

   
Data desfacerii casatoriei

   Art. 382. - (1) Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva.
   (2) Prin exceptie, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit art. 380, casatoria se socoteste desfacuta la data decesului.
   (3) In cazul prevazut de art. 375, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort.

   
2.
Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti

   
Numele de familie dupa casatorie

   Art. 383. - (1) La desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta intelegere prin hotararea de divort.
   (2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei.
   (3) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei.

   
Drepturile sotului divortat

   Art. 384. - (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria.
   (2) Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia.
   (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor.

   
3.
Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti

   
I.
Efecte cu privire la regimul matrimonial

   
Incetarea regimului matrimonial

   Art. 385. - (1) In cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort.
   (2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amandoi, impreuna, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt.
   (3) Prevederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul divortului prevazut de art. 375.

   
Punere in aplicare Art. 385. prin Lege 71/2011 :
Art. 43. - Dispozitiile art. 385 din Codul civil privind incetarea regimului matrimonial se aplica numai in cazul divortului care intervine dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Actele incheiate in frauda celuilalt sot

   Art. 386. - (1) Actele mentionate la art. 346 alin. (2), precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii, incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt anulabile, daca au fost facute in frauda celuilalt sot.
   (2) Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile.

   
Punere in aplicare Art. 386. prin Lege 71/2011 :
Art. 44. - Dispozitiile art. 386 din Codul civil sunt aplicabile numai in cazul in care cererea de divort este introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil, iar actele juridice sunt incheiate de un sot in frauda celuilalt sot dupa data introducerii cererii de divort.
   
Opozabilitatea fata de terti

   Art. 387. - (1) Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si, dupa caz, certificatul de divort prevazut la art. 375 sunt opozabile fata de terti, in conditiile legii.
   (2) Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator, inclusiv in cazul prevazut la art. 375.

   
II.
Dreptul la despagubiri

   
Acordarea despagubirilor

   Art. 388. - Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. 390, sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort.

   
Punere in aplicare Art. 388. prin Lege 71/2011 :
(2) Dispozitiile art. 388 din Codul civil sunt aplicabile, in cazul prevazut la art. 373 lit. b) din Codul civil, daca divortul s-a pronuntat din culpa exclusiva a paratului, iar in cazul prevazut la art. 373 lit. c) din Codul civil, daca divortul s-a pronuntat din culpa exclusiva a reclamantului.
Art. 45. - Dispozitiile art. 388 din Codul civil privind acordarea despagubirilor si cele ale art. 390 din Codul civil privind acordarea prestatiei compensatorii sunt aplicabile in cazul in care motivele de divort s-au ivit dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
III.
Obligatia de intretinere intre fostii soti

   
Obligatia de intretinere

   Art. 389. - (1) Prin desfacerea casatoriei, obligatia de intretinere intre soti inceteaza.
   (2) Sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria.
   (3) Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin. (2) se stabileste pana la o patrime din venitul net al celui obligat la plata ei, in raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a creditorului. Aceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la plata.
   (4) Cand divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu beneficiaza de prevederile alin. (2) si (3) decat timp de un an de la desfacerea casatoriei.
   (5) In afara altor cazuri prevazute de lege, obligatia de intretinere inceteaza prin recasatorirea celui indreptatit.

   
IV.
Prestatia compensatorie

   
Conditiile prestatiei compensatorii

   Art. 390. - (1) In cazul in care divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita.
   (2) Prestatia compensatorie se poate acorda numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani.
   (3) Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie de intretinere, in conditiile art. 389.

   
Punere in aplicare Art. 390. prin Lege 71/2011 :
Art. 45. - Dispozitiile art. 388 din Codul civil privind acordarea despagubirilor si cele ale art. 390 din Codul civil privind acordarea prestatiei compensatorii sunt aplicabile in cazul in care motivele de divort s-au ivit dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Stabilirea prestatiei compensatorii

   Art. 391. - (1) Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu desfacerea casatoriei.
   (2) La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi varsta si starea de sanatate a sotilor, contributia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaza sa o aiba fiecare sot, pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitate producatoare de venituri si altele asemenea.

   
Forma prestatiei compensatorii

   Art. 392. - (1) Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului.
   (2) Renta poate fi stabilita intr-o cota procentuala din venitul debitorului sau intr-o suma de bani determinata.
   (3) Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin hotararea de divort.

   
Garantii

   Art. 393. - Instanta, la cererea sotului creditor, il poate obliga pe sotul debitor sa constituie o garantie reala sau sa dea cautiune pentru a asigura executarea rentei.

   
Modificarea prestatiei compensatorii

   Art. 394. - (1) Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modifica, in mod semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului.
   (2) In cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de bani, aceasta se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.

   
Incetarea prestatiei compensatorii

   Art. 395. - Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci cand acesta obtine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei.

   
4.
Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori

   
Raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori

   Art. 396. - (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta.
   (2) Dispozitiile art. 264 sunt aplicabile.

   
Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti

   Art. 397. - Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

   
Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte

   Art. 398. - (1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
   (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.

   
Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane

   Art. 399. - (1) In mod exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului.
   (2) Instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei.

   
Locuinta copilului dupa divort

   Art. 400. - (1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.
   (2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
   (3) In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa.

   
Drepturile parintelui separat de copil

   Art. 401. - (1) In cazurile prevazute la art. 400, parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.
   (2) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

   
Stabilirea contributiei parintilor

   Art. 402. - (1) Instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
   (2) Dispozitiile titlului V privind obligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator.

   
Modificarea masurilor luate cu privire la copil

   Art. 403. - In cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.

   
Punere in aplicare Art. 403. prin Lege 71/2011 :
Art. 46. - Dispozitiile hotararilor judecatoresti privitoare la relatiile personale si patrimoniale dintre copii si parintii lor divortati inainte de intrarea in vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispozitiilor art. 403 din Codul civil.
   
Raporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri

   Art. 404. - In cazul prevazut la art. 293 alin. (2), instanta hotaraste asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, dispozitiile art. 396-403 fiind aplicabile in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare SECTIUNEA a 2-a prin Lege 71/2011 :
Art. 39. - (1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.
(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa definitiva.
   
TITLUL III

  Rudenia

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Notiune

   Art. 405. - (1) Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
   (2) Rudenia civila este legatura rezultata din adoptia incheiata in conditiile prevazute de lege.

   
Rudenia in linie dreapta sau colaterala

   Art. 406. - (1) Rudenia este in linie dreapta in cazul descendentei unei persoane dintr-o alta persoana si poate fi ascendenta sau descendenta.
   (2) Rudenia este in linie colaterala atunci cand rezulta din faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
   (3) Gradul de rudenie se stabileste astfel:
   a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor: astfel, copiii si parintii sunt rude de gradul intai, nepotii si bunicii sunt rude de gradul al doilea;
   b) in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda; astfel, fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau matusa si nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

   
Afinitatea

   Art. 407. - (1) Afinitatea este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot.
   (2) Rudele sotului sunt, in aceeasi linie si acelasi grad, afinii celuilalt sot.

   
CAPITOLUL II

  Filiatia

   
SECŢIUNEA 1

  Stabilirea filiatiei

   
1.
Dispozitii generale

   
Modurile de stabilire a filiatiei

   Art. 408. - (1) Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se poate stabili si prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.
   (2) Filiatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate.
   (3) Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, dupa caz.

   
Dovada filiatiei

   Art. 409. - (1) Filiatia se dovedeste prin actul de nastere intocmit in registrul de stare civila, precum si cu certificatul de nastere eliberat pe baza acestuia.
   (2) In cazul copilului din casatorie, dovada se face prin actul de nastere si prin actul de casatorie al parintilor, trecute in registrele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila corespunzatoare.

   
Posesia de stat

   Art. 410. - (1) Posesia de stat este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Ea consta, in principal, in oricare dintre urmatoarele imprejurari:
   a) o persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, ingrijindu-se de cresterea si educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau;
   b) copilul este recunoscut de catre familie, in societate si, cand este cazul, de catre autoritatile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau;
   c) copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau.
   (2) Posesia de stat trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca.

   
Posesia de stat conforma cu actul de nastere

   Art. 411. - (1) Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de mama decat aceea ce rezulta din actul sau de nastere si posesia de stat conforma cu acesta.
   (2) Nimeni nu poate contesta filiatia fata de mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul sau de nastere.
   (3) Cu toate acestea, daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca a avut loc o substituire de copil ori ca a fost inregistrata ca mama a unui copil o alta femeie decat aceea care l-a nascut, se poate face dovada adevaratei filiatii cu orice mijloc de proba.

   
Timpul legal al conceptiunii

   Art. 412. - (1) Intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi.
   (2) Prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din intervalul de timp prevazut la alin. (1) sau chiar in afara acestui interval.

   
Domeniul de aplicare

   Art. 413. - Dispozitiile prezentului capitol referitoare la copil sunt aplicabile si persoanei majore a carei filiatie este cercetata.

   
2.
Prezumtia de paternitate

   
Prezumtia de paternitate

   Art. 414. - (1) Copilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
   (2) Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

   
3.
Recunoasterea copilului

   
Felurile recunoasterii

   Art. 415. - (1) Daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila sau copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama il poate recunoaste pe copil.
   (2) Copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau.
   (3) Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.

   
Formele recunoasterii

   Art. 416. - (1) Recunoasterea poate fi facuta prin declaratie la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor, prin inscris autentic sau prin testament.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   (2) Daca recunoasterea este facuta prin inscris autentic, o copie a acestuia este trimisa din oficiu serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor competent, pentru a se face mentiunea corespunzatoare in registrele de stare civila.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   (3) Recunoasterea, chiar daca a fost facuta prin testament, este irevocabila.

   
Recunoasterea de catre minorul necasatorit

   Art. 417. - Minorul necasatorit il poate recunoaste singur pe copilul sau, daca are discernamant la momentul recunoasterii.

   
Nulitatea absoluta a recunoasterii

   Art. 418. - Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca:
   a) a fost recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii, nu a fost inlaturata. Cu toate acestea, daca filiatia anterioara a fost inlaturata prin hotarare judecatoreasca, recunoasterea este valabila;
   b) a fost facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a lasat descendenti firesti;
   c) a fost facuta in alte forme decat cele prevazute de lege.

   
Nulitatea relativa a recunoasterii

   Art. 419. - (1) Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau violenta.
   (2) Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data incetarii violentei ori, dupa caz, a descoperirii erorii sau dolului.

   
Contestarea recunoasterii de filiatie

   Art. 420. - (1) Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata oricand si de orice persoana interesata.
   (2) Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

   
4.
Actiuni privind filiatia

   
I.
Contestarea filiatiei

   
Actiunea in contestatia filiatiei

   Art. 421. - (1) Orice persoana interesata poate contesta oricand, prin actiune in justitie, filiatia stabilita printr-un act de nastere ce nu este conform cu posesia de stat.
   (2) In acest caz, filiatia se dovedeste prin certificatul medical constatator al nasterii, prin expertiza medico-legala de stabilire a filiatiei sau, in lipsa certificatului ori in cazul imposibilitatii efectuarii expertizei, prin orice mijloc de proba, inclusiv prin posesia de stat.
   (3) Cu toate acestea, dovada filiatiei nu se face prin martori decat in cazul prevazut la art. 411 alin. (3) sau atunci cand exista inscrisuri care fac demna de crezare actiunea formulata.

   
II.
Actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama

   
Actiunea in stabilirea maternitatii

   Art. 422. - In cazul in care, din orice motiv, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate stabili printr-o actiune in stabilirea maternitatii, in cadrul careia pot fi administrate orice mijloace de proba.

   
Regimul juridic al actiunii in stabilirea maternitatii

   Art. 423. - (1) Dreptul la actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama apartine copilului si se porneste, in numele acestuia, de catre reprezentantul sau legal.
   (2) Actiunea poate sa fie pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii.
   (3) Actiunea poate fi introdusa si impotriva mostenitorilor pretinsei mame.
   (4) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
   (5) Daca insa copilul a decedat inainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot sa o introduca in termen de un an de la data decesului.

   
III.
Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei

   
Stabilirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca

   Art. 424. - Daca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotarare judecatoreasca.

   
Actiunea in stabilirea paternitatii

   Art. 425. - (1) Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal.
   (2) Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii.
   (3) Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata.

   
Prezumtia filiatiei fata de pretinsul tata

   Art. 426. - (1) Paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii.
   (2) Prezumtia este inlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa il fi conceput pe copil.

   
Termenul de prescriptie

   Art. 427. - (1) Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului.
   (2) Dispozitiile art. 423 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.

   
Despagubiri

   Art. 428. - (1) Mama copilului poate cere pretinsului tata sa ii plateasca jumatate din:
   a) cheltuielile nasterii si ale lehuziei;
   b) cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in perioada de lehuzie.
   (2) Mama poate solicita aceste despagubiri chiar si atunci cand copilul s-a nascut mort sau a murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea paternitatii.
   (3) Dreptul la actiune al mamei se prescrie in termen de 3 ani de la nasterea copilului.
   (4) Mama nu poate cere aceste despagubiri daca nu a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii.
   (5) In afara cheltuielilor prevazute la alin. (1), mama si mostenitorii ei au dreptul la despagubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun.

   
IV.
Actiuni privind filiatia fata de tatal din casatorie

   
Actiunea in tagada paternitatii

   Art. 429. - (1) Actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, de tatal biologic, precum si de copil. Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii acestora, in conditiile legii.
   (2) Actiunea se introduce de catre sotul mamei impotriva copilului; cand acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori ai sai.
   (3) Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea poate fi pornita de tutore, iar in lipsa, de un curator numit de instanta judecatoreasca.
   (4) Mama sau copilul poate introduce actiunea impotriva sotului. Daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui.
   (5) Tatal biologic poate introduce actiunea impotriva sotului mamei si a copilului. Daca acestia sunt decedati, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor.

   
Tagada paternitatii de catre sotul mamei

   Art. 430. - (1) Sotul mamei poate introduce actiunea in tagada paternitatii in termen de 3 ani, care curge fie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o data ulterioara, cand a aflat ca prezumtia nu corespunde realitatii.
   (2) Termenul nu curge impotriva sotului pus sub interdictie judecatoreasca si, chiar daca actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sot in termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei.
   (3) Daca sotul a murit inainte de implinirea termenul mentionat la alin. (1), fara a porni actiunea, aceasta poate fi pornita de catre mostenitori in termen de un an de la data decesului.

   
Tagada paternitatii de catre mama

   Art. 431. - (1) Actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de catre mama in termen de 3 ani de la data nasterii copilului.
   (2) Dispozitiile art. 429 alin. (3) si art. 430 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

   
Tagada paternitatii de catre pretinsul tata biologic

   Art. 432. - (1) Actiunea in tagada paternitatii introdusa de catre cel care se pretinde tata biologic poate fi admisa numai daca acesta face dovada paternitatii sale fata de copil.
   (2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui biologic. Daca acesta a decedat, actiunea poate fi formulata de mostenitorii sai in termen de cel mult un an de la data decesului.
   (3) Dispozitiile art. 429 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

   
Tagada paternitatii de catre copil si de catre mostenitori

   Art. 433. - (1) Actiunea in tagada paternitatii se porneste de copil, in timpul minoritatii sale, prin reprezentantul sau legal.
   (2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii copilului.
   (3) Dispozitiile art. 423 alin. (5) si art. 429 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

   
Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie

   Art. 434. - Orice persoana interesata poate cere, oricand, instantei sa constate ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice unui copil inregistrat in actele de stare civila ca fiind nascut din casatorie.

   
V.
Dispozitii comune privind actiunile referitoare la filiatie

   
Filiatia legal stabilita

   Art. 435. - (1) Atat timp cat o legatura de filiatie legal stabilita nu a fost contestata in justitie, nu se poate stabili, pe nicio cale, o alta filiatie.
   (2) Dispozitiile art. 99 alin. (4) raman aplicabile.

   
Citarea parintilor si a copilului

   Art. 436. - Parintii si copilul vor fi citati in toate cauzele referitoare la filiatie, chiar si atunci cand nu au calitatea de reclamant sau de parat.

   
Inadmisibilitatea renuntarii

   Art. 437. - (1) In actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept.
   (2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie in numele unui copil sau al unei persoane puse sub interdictie judecatoreasca, precum si copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune nu pot renunta la judecarea ei.

   
Situatia copilului

   Art. 438. - (1) Prin hotararea de admitere a actiunii instanta se pronunta si cu privire la stabilirea numelui copilului, exercitarea autoritatii parintesti si obligatia parintilor de a-l intretine pe copil.
   (2) In cazul in care admite o actiune in contestarea filiatiei, instanta poate stabili, daca este cazul, modul in care copilul pastreaza legaturi personale cu acela care l-a crescut.

   
Actiunea formulata in caz de mostenire vacanta

   Art. 439. - In cazul in care, potrivit legii, o actiune privitoare la filiatie poate fi pornita impotriva mostenitorilor, iar mostenirea este vacanta, actiunea poate fi introdusa impotriva comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului de la locul deschiderii mostenirii. Citarea in proces a renuntatorilor, daca exista, este obligatorie.

   
Efectele stabilirii filiatiei asupra unui proces penal

   Art. 440. - In cazul infractiunilor a caror calificare presupune existenta unui raport de filiatie care nu este legal stabilit, hotararea penala nu poate fi pronuntata inainte de ramanerea definitiva a hotararii civile privitoare la raportul de filiatie.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Reproducerea umana asistata medical cu tert donator

   
Regimul filiatiei

   Art. 441. - (1) Reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio legatura de filiatie intre copil si donator.
   (2) In acest caz, nicio actiune in raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului.
   (3) Parinti, in sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi decat un barbat si o femeie sau o femeie singura.

   
Conditii

   Art. 442. - (1) Parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator trebuie sa isi dea consimtamantul in prealabil, in conditii care sa asigure deplina confidentialitate, in fata unui notar public care sa le explice, in mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie.
   (2) Consimtamantul ramane fara efect in cazul decesului, al formularii unei cereri de divort sau al separatiei in fapt, survenite anterior momentului conceptiunii realizate in cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricand, in scris, inclusiv in fata medicului chemat sa asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donator.

   
Contestarea filiatiei

   Art. 443. - (1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical si nici copilul astfel nascut nu poate contesta filiatia sa.
   (2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, in conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator.
   (3) In cazul in care copilul nu a fost conceput in acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii raman aplicabile.

   
Raspunderea tatalui

   Art. 444. - Cel care, dupa ce a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator, nu recunoaste copilul astfel nascut in afara casatoriei raspunde fata de mama si fata de copil. In acest caz, paternitatea copilului este stabilita pe cale judecatoreasca in conditiile art. 411 si 423.

   
Confidentialitatea informatiilor

   Art. 445. - (1) Orice informatii privind reproducerea umana asistata medical sunt confidentiale.
   (2) Cu toate acestea, in cazul in care, in lipsa unor astfel de informatii, exista riscul unui prejudiciu grav pentru sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, in mod confidential, medicului sau autoritatilor competente.
   (3) De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei astfel concepute poate sa se prevaleze de acest drept, daca faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere poate sa prejudicieze grav sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care ii este apropiata.

   
Raporturile dintre tata si copil

   Art. 446. - Tatal are aceleasi drepturi si obligatii fata de copilul nascut prin reproducere asistata medical cu tert donator ca si fata de un copil nascut prin conceptiune naturala.

   
Reguli aplicabile

   Art. 447. - Reproducerea umana asistata medical cu tert donator, regimul sau juridic, asigurarea confidentialitatii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se stabilesc prin lege speciala.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Situatia legala a copilului

   
Egalitatea in drepturi a copiilor

   Art. 448. - Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potrivit legii are, fata de fiecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie.

   
Numele copilului din casatorie

   Art. 449. - (1) Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor sai.
   (2) Daca parintii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. In acest caz numele copilului se stabileste prin acordul parintilor si se declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   (3) In lipsa acordului parintilor, instanta de tutela hotaraste si comunica de indata hotararea ramasa definitiva la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor unde a fost inregistrata nasterea.

    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   
Numele copilului din afara casatoriei

   Art. 450. - (1) Copilul din afara casatoriei ia numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita.
   (2) In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, copilul, prin acordul parintilor, poate lua numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declara de catre parinti, impreuna, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor la care a fost inregistrata nasterea. In lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art. 449 alin. (3).
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   (3) In cazul in care copilul si-a stabilit filiatia in acelasi timp fata de ambii parinti, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 449 alin. (2) si (3).

   
Punere in aplicare CAPITOLUL II prin Lege 71/2011 :
Art. 47. - Stabilirea filiatiei, tagaduirea paternitatii sau orice alta actiune privitoare la filiatie este supusa dispozitiilor Codului civil si produce efectele prevazute de acesta numai in cazul copiilor nascuti dupa intrarea lui in vigoare.
   
CAPITOLUL III

  Adoptia

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Notiune

   Art. 451. - Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

   
Principiile adoptiei

   Art. 452. - Adoptia este supusa cumulativ urmatoarelor principii:
   a) interesul superior al copilului;
   b) necesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu familial;
   c) continuitatea cresterii si educarii copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, lingvistica, religioasa si culturala;
   d) celeritatea in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

   
Adoptia internationala

   Art. 453. - Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia asupra cetateniei copilului se stabilesc prin lege speciala.

   
Procedura adoptiei

   Art. 454. - (1) Adoptia se incuviinteaza de catre instanta de tutela, daca este in interesul superior al copilului si sunt indeplinite toate celelalte conditii prevazute de lege.
   (2) Procedura adoptiei este reglementata prin lege speciala.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Conditiile de fond ale adoptiei

   
1.
Persoanele care pot fi adoptate

   
Varsta adoptatului

   Art. 455. - (1) Copilul poate fi adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
   (2) Cu toate acestea, poate fi adoptata, in conditiile legii, si persoana care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre cel care doreste sa o adopte.

   
Punere in aplicare Art. 455. prin Lege 71/2011 :
Art. 48. - Dispozitiile art. 455 din Codul civil sunt aplicabile si in cazul in care minorul dobandeste capacitate de exercitiu anticipata, potrivit art. 40 din Codul civil.
   
Pluralitatea de adoptati - frati si surori

   Art. 456. - Adoptia fratilor, indiferent de sex, de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este in interesul lor superior.

   
Interzicerea adoptiei intre frati

   Art. 457. - Adoptia intre frati, indiferent de sex, este interzisa.

   
Situatia sotilor

   Art. 458. - Adoptia a 2 soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.

   
2.
Persoanele care pot adopta

   
Capacitatea si starea de sanatate

   Art. 459. - Persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, precum si persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta.

   
Diferenta de varsta

   Art. 460. - (1) Adoptatorul trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul.
   (2) Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decat 18 ani, dar nu mai putin de 16 ani.

   
Conditiile morale si materiale

   Art. 461. - (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului.
   (2) Indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) se atesta de catre autoritatile competente, potrivit legii speciale.

   
Adoptia simultana sau succesiva

   Art. 462. - (1) Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie.
   (2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi incuviintata atunci cand:
   a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; in acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii;
   b) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv.
   (3) Doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna.

   
3.
Consimtamantul la adoptie

   
Persoanele care consimt la adoptie

   Art. 463. - (1) Pentru incheierea unei adoptii este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane:
   a) parintii firesti ori, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
   b) adoptatul care a implinit 10 ani;
   c) adoptatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptatoare, cand acestia adopta impreuna;
   d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in imposibilitatea de a-si manifesta vointa.
   (2) Nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau obtinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.

   
Situatii speciale privind consimtamantul parintilor

   Art. 464. - (1) Daca unul dintre parintii firesti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si daca se afla, din orice motiv, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator. Cand ambii parinti se afla in una dintre aceste situatii, adoptia se poate incheia fara consimtamantul lor
   (2) Parintele sau parintii decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. In aceste cazuri, consimtamantul celui care exercita autoritatea parinteasca este si el obligatoriu.
   (3) Persoana casatorita care a adoptat un copil trebuie sa consimta la adoptia aceluiasi copil de catre sotul sau. Consimtamantul parintilor firesti nu mai este necesar in acest caz.

   
Libertatea consimtamantului parintilor

   Art. 465. - Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, tutorele trebuie sa consimta la adoptie in mod liber, neconditionat si numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.

   
Darea si revocarea consimtamantului parintilor

   Art. 466. - (1) Consimtamantul la adoptie al parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului.
   (2) Consimtamantul dat in conditiile alin. (1) poate fi revocat in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui.

   
Refuzul parintilor de a-si da consimtamantul

   Art. 467. - In mod exceptional, instanta de tutela poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mijloc de proba, ca acesta este abuziv si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia, data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.

   
Conditiile exprimarii consimtamantului

   Art. 468. - Conditiile in care isi exprima consimtamantul persoanele chemate sa consimta la adoptie sunt reglementate prin lege speciala.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Efectele adoptiei

   
Data adoptiei

   Art. 469. - Adoptia produce efecte de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care a fost incuviintata.

   
Efectele asupra rudeniei

   Art. 470. - (1) Prin adoptie se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
   (2) Raporturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte.
   (3) Cand adoptator este sotul parintelui firesc sau adoptiv, legaturile de rudenie ale adoptatului inceteaza numai in raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu este casatorit cu adoptatorul.

   
Raporturile dintre adoptator si adoptat

   Art. 471. - (1) Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui fata de copilul sau firesc.
   (2) In cazul in care cel care adopta este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si indatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta.
   (3) Adoptatul are fata de adoptator drepturile si indatoririle pe care le are orice persoana fata de parintii sai firesti.

   
Decaderea adoptatorului din exercitiul drepturilor parintesti

   Art. 472. - Daca adoptatorul este decazut din exercitiul drepturilor parintesti, instanta de tutela, tinand seama de interesul superior al copilului, poate sa instituie tutela sau una dintre masurile de protectie prevazute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
Numele adoptatului

   Art. 473. - (1) Copilul adoptat dobandeste prin adoptie numele de familie al celui care adopta.
   (2) Daca adoptia se face de catre 2 soti ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, copilul adoptat poarta acest nume. In cazul in care sotii nu au nume de familie comun, ei sunt obligati sa declare instantei care incuviinteaza adoptia numele pe care acesta urmeaza sa il poarte. Daca sotii nu se inteleg, hotaraste instanta. Dispozitiile art. 264 raman aplicabile.
   (3) Pentru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
   (4) In cazul adoptiei unei persoane casatorite, care poarta un nume comun cu celalalt sot, sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, dat in fata instantei care incuviinteaza adoptia.
   (5) Pe baza hotararii definitive de incuviintare a adoptiei, serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor competent intocmeste, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se pastreaza, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act.

    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   
Informatiile cu privire la adoptie

   Art. 474. - Informatiile cu privire la adoptie sunt confidentiale. Modul in care adoptatul este informat cu privire la adoptie si la familia sa de origine, precum si regimul juridic general al informatiilor privind adoptia se stabilesc prin lege speciala.

   
SECŢIUNEA a 4-a

Incetarea adoptiei

   
Incetarea adoptiei

   Art. 475. - Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a anularii ori a constatarii nulitatii sale.

   
Desfacerea adoptiei

   Art. 476. - (1) Adoptia este desfacuta de drept in cazul prevazut la art. 462 alin. (2) lit. a).
   (2) De asemenea, adoptia poate fi desfacuta in cazul in care fata de adoptat este necesara luarea unei masuri de protectie prevazute de lege, daca desfacerea adoptiei este in interesul superior al copilului. In acest caz, adoptia se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune masura de protectie, in conditiile legii.

   
Desfacerea adoptiei la cererea adoptatorului

   Art. 477. - (1) Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci cand adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2 ani.
   (2) Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi desfacuta la cererea celor care ar fi venit la mostenire impreuna cu adoptatul sau in lipsa acestuia.
   (3) Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului numai dupa ce adoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu, in conditiile legii, chiar daca faptele au fost savarsite anterior acestei date.

   
Desfacerea adoptiei la cererea adoptatului

   Art. 478. - Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatului daca adoptatorul s-a facut vinovat fata de adoptat de faptele prevazute la art. 477.

   
Anularea adoptiei

   Art. 479. - (1) Adoptia poate fi anulata la cererea oricarei persoane chemate sa consimta la incheierea ei si al carei consimtamant a fost viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului, dol sau violenta.
   (2) Actiunea poate fi formulata in termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data incetarii violentei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la incheierea adoptiei.

   
Nulitatea absoluta a adoptiei

   Art. 480. - (1) Sunt nule adoptia fictiva, precum si cea incheiata cu incalcarea conditiilor de forma sau de fond, daca, in acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza cu nulitatea relativa.
   (2) Adoptia este fictiva daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului.
   (3) Actiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate fi formulata de orice persoana interesata.

   
Mentinerea adoptiei

   Art. 481. - Instanta poate respinge cererea privind nulitatea daca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat. Acesta este intotdeauna ascultat, dispozitiile art. 264 aplicandu-se in mod corespunzator.

   
Efectele incetarii adoptiei

   Art. 482. - (1) La incetarea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, cu exceptia cazului cand instanta hotaraste ca este in interesul superior al copilului sa instituie tutela sau o alta masura de protectie a copilului, in conditiile legii.
   (2) De asemenea, adoptatul redobandeste numele de familie si, dupa caz, prenumele avut inainte de incuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta poate incuviinta ca acesta sa pastreze numele dobandit prin adoptie.
   (3) Adoptatul este intotdeauna ascultat in conditiile art. 264.

   
Punere in aplicare CAPITOLUL III prin Lege 71/2011 :
Art. 49. - Adoptiile incuviintate inainte de intrarea in vigoare a Codului civil raman supuse, in ceea ce priveste validitatea lor, legii in vigoare la data cand au fost incuviintate.
   
TITLUL IV

  Autoritatea parinteasca

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Autoritatea parinteasca

   Art. 483. - (1) Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.
   (2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.
   (3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.

   
Durata autoritatii parintesti

   Art. 484. - Autoritatea parinteasca se exercita pana la data cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu.

   
Indatorirea de respect

   Art. 485. - Copilul datoreaza respect parintilor sai indiferent de varsta sa.

   
Neintelegerile dintre parinti

   Art. 486. - Ori de cate ori exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
CAPITOLUL II

  Drepturile si indatoririle parintesti

   
Continutul autoritatii parintesti

   Art. 487. - Parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.

   
Indatoririle specifice

   Art. 488. - (1) Parintii au indatorirea de a creste copilul in conditii care sa asigure dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala in mod armonios.
   (2) In acest scop, parintii sunt obligati:
   a) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
   b) sa prezinte si sa permita informarea si lamurirea copilului despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;
   c) sa ia toate masurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului;
   d) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

   
Masurile disciplinare

   Art. 489. - Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului. Sunt interzise luarea unor masuri, precum si aplicarea unor pedepse fizice, de natura a afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotionala a copilului.

   
Drepturile parintelui minor

   Art. 490. - (1) Parintele minor care a implinit varsta de 14 ani are numai drepturile si indatoririle parintesti cu privire la persoana copilului.
   (2) Drepturile si indatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui sau, dupa caz, altei persoane, in conditiile legii.

   
Religia copilului

   Art. 491. - (1) Parintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei religii, in conditiile legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de maturitate ale acestuia, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios.
   (2) Copilul care a implinit varsta de 14 ani are dreptul sa isi aleaga liber confesiunea religioasa.

   
Numele copilului

   Art. 492. - Parintii aleg prenumele si, cand este cazul, numele de familie al copilului, in conditiile legii.

   
Supravegherea copilului

   Art. 493. - Parintii au dreptul si indatorirea de supraveghere a copilului minor.

   
Relatiile sociale ale copilului

   Art. 494. - Parintii sau reprezentantii legali ai copilului pot, numai in baza unor motive temeinice, sa impiedice corespondenta si legaturile personale ale copilului in varsta de pana la 14 ani. Neintelegerile se solutioneaza de catre instanta de tutela, cu ascultarea copilului, in conditiile art. 264.

   
Inapoierea copilului de la alte persoane

   Art. 495. - (1) Parintii pot cere oricand instantei de tutela inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept.
   (2) Instanta de tutela poate respinge cererea numai daca inapoierea este vadit contrara interesului superior al copilului.
   (3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
Locuinta copilului

   Art. 496. - (1) Copilul minor locuieste la parintii sai.
   (2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.
   (3) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani. Dispozitiile art. 264 raman aplicabile.
   (4) Locuinta copilului, stabilita potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbata fara acordul parintilor decat in cazurile prevazute expres de lege.
   (5) Parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita exercitiul acestui drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului.

   
Schimbarea locuintei copilului

   Art. 497. - (1) Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, schimbarea locuintei copilului, impreuna cu parintele la care locuieste, nu poate avea loc decat cu acordul prealabil al celuilalt parinte.
   (2) In caz de neintelegere intre parinti, hotaraste instanta de tutela potrivit interesului superior al copilului, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
Schimbarea felului invataturii ori al pregatirii profesionale

   Art. 498. - (1) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere parintilor sa isi schimbe felul invataturii sau al pregatirii profesionale ori locuinta necesara desavarsirii invataturii ori pregatirii sale profesionale.
   (2) Daca parintii se opun, copilul poate sesiza instanta de tutela, iar aceasta hotaraste pe baza raportului de ancheta psihosociala. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
Obligatia de intretinere

   Art. 499. - (1) Tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala.
   (2) Daca minorul are un venit propriu care nu este indestulator, parintii au obligatia de a-i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea sa profesionala.
   (3) Parintii sunt obligati sa il intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani.
   (4) In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela pe baza raportului de ancheta psihosociala.

   
Independenta patrimoniala

   Art. 500. - Parintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.

   
Administrarea bunurilor copilului

   Art. 501. - (1) Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele juridice civile ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz.
   (2) Dupa implinirea varstei de 14 ani minorul isi exercita drepturile si isi executa obligatiile singur, in conditiile legii, insa numai cu incuviintarea parintilor si, dupa caz, a instantei de tutela.

   
Alte dispozitii aplicabile

   Art. 502. - (1) Drepturile si indatoririle parintilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaza tutela fiind aplicabile in mod corespunzator.
   (2) Cu toate acestea, nu se intocmeste inventarul prevazut la art. 140, in cazul in care copilul nu are alte bunuri decat cele de uz personal.

   
CAPITOLUL III

  Exercitarea autoritatii parintesti

   
Modul de exercitare a autoritatii parintesti

   Art. 503. - (1) Parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca.
   (2) Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte.

   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 50. - Dispozitiile art. 503 alin. (2) din Codul civil privind prezumtia de mandat tacit reciproc intre parinti sunt aplicabile in cazul actelor curente incheiate de unul dintre parinti, dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Exercitarea autoritatii parintesti in caz de divort

   Art. 504. - Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.

   
Copilul din afara casatoriei

   Art. 505. - (1) In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.
   (2) Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
   (3) Instanta sesizata cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a autoritatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.

   
Invoiala parintilor

   Art. 506. - Cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.

   
Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte

   Art. 507. - Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca.

   
CAPITOLUL IV

  Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti

   
Conditii

   Art. 508. - (1) Instanta de tutela, la cererea autoritatilor administratiei publice cu atributii in domeniul protectiei copilului, poate pronunta decaderea din exercitiul drepturilor parintesti daca parintele pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziva, prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor parintesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului.
   (2) Cererea se judeca de urgenta, cu citarea parintilor si pe baza raportului de ancheta psihosociala. Participarea procurorului este obligatorie.

   
Intinderea decaderii

   Art. 509. - (1) Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se intinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotararii.
   (2) Cu toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu privire la anumite drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, in acest fel, nu sunt primejduite cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor.

   
Obligatia de intretinere

   Art. 510. - Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de obligatia sa de a da intretinere copilului.

   
Instituirea tutelei

   Art. 511. - In cazul in care, dupa decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, copilul se afla in situatia de a fi lipsit de ingrijirea ambilor parinti, se instituie tutela.

   
Redarea exercitiului drepturilor parintesti

   Art. 512. - (1) Instanta reda parintelui exercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat imprejurarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca parintele nu mai pune in pericol viata, sanatatea si dezvoltarea copilului.
   (2) Pana la solutionarea cererii, instanta poate ingadui parintelui sa aiba legaturi personale cu copilul, daca aceasta este in interesul superior al copilului.

   
TITLUL V

  Obligatia de intretinere

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Caracterul legal al obligatiei de intretinere

   Art. 513. - Obligatia de intretinere exista numai intre persoanele prevazute de lege. Ea se datoreaza numai daca sunt intrunite conditiile cerute de lege.

   
Caracterul personal al obligatiei de intretinere

   Art. 514. - (1) Obligatia de intretinere are caracter personal.
   (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de intretinere, daca prin lege nu se prevede altfel.
   (3) Dreptul la intretinere nu poate fi cedat si nu poate fi urmarit decat in conditiile prevazute de lege.

   
Inadmisibilitatea renuntarii la intretinere

   Art. 515. - Nimeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul sau la intretinere.

   
CAPITOLUL II

  Persoanele intre care exista obligatia de intretinere si ordinea in care aceasta se datoreaza

   
Subiectele obligatiei de intretinere

   Art. 516. - (1) Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.
   (2) Dispozitiile alin. (1) privind obligatia de intretinere intre rudele in linie dreapta, precum si intre frati si surori sunt aplicabile si in cazul adoptiei.
   (3) Obligatia de intretinere exista intre fostii soti, in conditiile prevazute de lege.

   
Intretinerea copilului de catre sotul parintelui sau

   Art. 517. - (1) Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa presteze intretinere copilului cat timp acesta este minor, insa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.
   (2) La randul sau, copilul poate fi obligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut astfel timp de 10 ani.

   
Obligatia de intretinere apartinand mostenitorilor

   Art. 518. - (1) Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinere fara a avea obligatia legala sunt tinuti, in masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp cel intretinut este minor.
   (2) In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei contribuind la intretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mostenite.

   
Ordinea de plata a intretinerii

   Art. 519. - Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:
   a) sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati;
   b) descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;
   c) fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.

   
Intretinerea in cazul desfacerii adoptiei

   Art. 520. - Dupa incetarea adoptiei, adoptatul poate cere intretinere numai de la rudele sale firesti sau, dupa caz, de la sotul sau.

   
Pluralitatea de debitori

   Art. 521. - (1) In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute la art. 516 sunt obligate sa intretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu mijloacele pe care le au.
   (2) Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care a platit intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia.

   
Obligatia subsidiara

   Art. 522. - In cazul in care cel obligat in primul rand la intretinere nu are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta de tutela le poate obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita la art. 519.

   
Divizibilitatea intretinerii

   Art. 523. - Cand cel obligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor indreptatiti sa o ceara, instanta de tutela, tinand seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz, instanta hotaraste, totodata, modul in care se imparte intretinerea intre persoanele care urmeaza a o primi.

   
CAPITOLUL III

  Conditiile obligatiei de intretinere

   
Creditorul intretinerii

   Art. 524. - Are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale.

   
Dreptul la intretinere al minorului

   Art. 525. - (1) Minorul care cere intretinere de la parintii sai se afla in nevoie daca nu se poate intretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.
   (2) Cu toate acestea, in cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate.

   
Comportamentul necorespunzator

   Art. 526. - (1) Nu poate pretinde intretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.
   (2) Acela care se afla in stare de nevoie din culpa sa poate cere numai intretinerea de stricta necesitate.

   
Debitorul intretinerii

   Art. 527. - (1) Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.
   (2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale.

   
Dovada starii de nevoie

   Art. 528. - Starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere, precum si mijloacele celui care datoreaza intretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

   
CAPITOLUL IV

  Stabilirea si executarea obligatiei de intretinere

   
Cuantumul intretinerii

   Art. 529. - (1) Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
   (2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
   (3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.

   
Modalitatile de executare

   Art. 530. - (1) Obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala.
   (2) Daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.
   (3) Pensia de intretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau intr-o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. Dispozitiile art. 529 alin. (2) si (3) raman aplicabile.

   
Modificarea si incetarea pensiei de intretinere

   Art. 531. - (1) Daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.
   (2) Pensia de intretinere stabilita intr-o suma fixa se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.

   
Punere in aplicare Art. 531. prin Lege 71/2011 :
Art. 51. - Dispozitiile art. 531 din Codul civil privind modificarea si incetarea pensiei de intretinere sunt aplicabile si in cazul pensiilor de intretinere stabilite prin hotarare judecatoreasca anterior intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Data de la care se datoreaza pensia de intretinere

   Art. 532. - (1) Pensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.
   (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordata si pentru o perioada anterioara, daca introducerea cererii de chemare in judecata a fost intarziata din culpa debitorului.

   
Plata pensiei de intretinere

   Art. 533. - (1) Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca.
   (2) Chiar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate, intretinerea este datorata in intregime pentru acea perioada.
   (3) De asemenea, partile pot conveni sau, daca sunt motive temeinice, instanta de tutela poate hotari ca intretinerea sa se execute prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intretinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea, in masura in care debitorul intretinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii.

   
Restituirea intretinerii nedatorate

   Art. 534. - Daca, din orice motiv, se dovedeste ca intretinerea prestata, de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti, nu era datorata, cel care a executat obligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, in realitate, obligatia sa o presteze, in acest din urma caz, pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.

   
CARTEA a III-a

  Despre bunuri

   
   

   
TITLUL I

  Bunurile si drepturile reale in general

   
CAPITOLUL I

  Despre bunuri in general

   
SECŢIUNEA 1

  Despre distinctia bunurilor

   
Notiune

   Art. 535. - Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.

   
Bunurile mobile si imobile

   Art. 536. - Bunurile sunt mobile sau imobile.

   
Bunurile imobile

   Art. 537. - Sunt imobile terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini, constructiile si orice alte lucrari fixate in pamant cu caracter permanent, platformele si alte instalatii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum si tot ceea ce, in mod natural sau artificial, este incorporat in acestea cu caracter permanent.

   
Bunurile care raman sau devin imobile

   Art. 538. - (1) Raman bunuri imobile materialele separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuintate, atat timp cat sunt pastrate in aceeasi forma, precum si partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a fi reintegrate.
   (2) Materialele aduse pentru a fi intrebuintate in locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.

   
Bunurile mobile

   Art. 539. - (1) Bunurile pe care legea nu le considera imobile sunt bunuri mobile.
   (2) Sunt bunuri mobile si undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum si energia de orice fel produse, captate si transmise, in conditiile legii, de orice persoana si puse in serviciul sau, indiferent de natura mobiliara sau imobiliara a sursei acestora.

   
Bunurile mobile prin anticipatie

   Art. 540. - (1) Bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol devin mobile prin anticipatie, atunci cand, prin vointa partilor, sunt privite in natura lor individuala in vederea detasarii lor.
   (2) Pentru opozabilitate fata de terti, este necesara notarea in cartea funciara.

   
Universalitatea de fapt

   Art. 541. - (1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna stabilita prin vointa acesteia sau prin lege.
   (2) Bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte.

   
Regulile aplicabile drepturilor purtand asupra bunurilor

   Art. 542. - (1) Daca nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile si drepturile reale asupra acestora.
   (2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, in limitele prevazute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile.

   
Bunurile fungibile si bunurile nefungibile

   Art. 543. - (1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile.
   (2) Sunt fungibile bunurile determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel incat pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii.
   (3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.

   
Bunurile consumptibile si bunurile neconsumptibile

   Art. 544. - (1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
   (2) Sunt consumptibile bunurile mobile a caror intrebuintare obisnuita implica instrainarea sau consumarea substantei.
   (3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil daca, prin act juridic, i se schimba intrebuintarea.

   
Bunurile divizibile si bunurile indivizibile

   Art. 545. - (1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile.
   (2) Bunurile care nu pot fi impartite in natura fara a li se schimba destinatia sunt bunuri indivizibile.
   (3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.

   
Bunurile principale si bunurile accesorii

   Art. 546. - (1) Bunul care a fost destinat, in mod stabil si exclusiv, intrebuintarii economice a altui bun este accesoriu atat timp cat satisface aceasta utilizare.
   (2) Destinatia comuna poate sa fie stabilita numai de proprietarul ambelor bunuri.
   (3) Daca nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului principal.
   (4) Incetarea calitatii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui tert care a dobandit anterior drepturi privitoare la bunul principal.
   (5) Separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta calitate.
   (6) Drepturile unui tert privitoare la un bun nu pot fi incalcate prin transformarea acestuia in bun accesoriu.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Produsele bunurilor

   
Produsele bunurilor

   Art. 547. - Produsele bunurilor sunt fructele si productele.

   
Fructele

   Art. 548. - (1) Fructele reprezinta acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara a diminua substanta acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale si civile. Fructele civile se numesc si venituri.
   (2) Fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor.
   (3) Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
   (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor si dividendele.

   
Productele

   Art. 549. - Productele sunt produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr-o cariera si altele asemenea.

   
Dobandirea fructelor si a productelor

   Art. 550. - (1) Fructele si productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se dispune altfel.
   (2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se dobandeste la data separarii de bunul care le-a produs.
   (3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobandeste zi cu zi.
   (4) Cel care, fara acordul proprietarului, avanseaza cheltuielile necesare pentru producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.
   (5) In acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi retinute pana la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora daca furnizeaza o garantie indestulatoare.

   
CAPITOLUL II

  Drepturile reale in general

   
Drepturile reale

   Art. 551. - Sunt drepturi reale:
   1. dreptul de proprietate;
   2. dreptul de superficie;
   3. dreptul de uzufruct;
   4. dreptul de uz;
   5. dreptul de abitatie;
   6. dreptul de servitute;
   7. dreptul de administrare;
   8. dreptul de concesiune;
   9. dreptul de folosinta;
   10. drepturile reale de garantie;
   11. alte drepturi carora legea le recunoaste acest caracter.

   
Formele de proprietate

   Art. 552. - Proprietatea este publica sau privata.

   
Proprietatea privata

   Art. 553. - (1) Sunt obiect al proprietatii private toate bunurile de uz sau de interes privat apartinand persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
   (2) Mostenirile vacante se constata prin certificat de vacanta succesorala si intra in domeniul privat al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, fara inscriere in cartea funciara. Imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobandesc, fara inscriere in cartea funciara, de comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si intra in domeniul privat al acestora prin hotararea consiliului local.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 55. - Dispozitiile art. 553 alin. (2) din Codul civil se aplica numai mostenirilor deschise dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   (3) Mostenirile vacante si imobilele mentionate la alin. (2), aflate in strainatate, se cuvin statului roman.
   (4) Bunurile obiect al proprietatii private, indiferent de titular, sunt si raman in circuitul civil, daca prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi instrainate, pot face obiectul unei urmariri silite si pot fi dobandite prin orice mod prevazut de lege.

   
Proprietatea publica

   Art. 554. - (1) Bunurile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes public formeaza obiectul proprietatii publice, insa numai daca au fost legal dobandite de catre acestea.
   (2) Daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate privata se aplica si dreptului de proprietate publica, insa numai in masura in care sunt compatibile cu acesta din urma.

   
TITLUL II

  Proprietatea privata

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
SECŢIUNEA 1

  Continutul, intinderea si stingerea dreptului de proprietate privata

   
Continutul dreptului de proprietate privata

   Art. 555. - (1) Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege.
   (2) In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz.

   
Limitele exercitarii dreptului de proprietate privata

   Art. 556. - (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite prin lege.
   (2) Prin lege poate fi limitata exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
   (3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitata si prin vointa proprietarului, cu exceptiile prevazute de lege.

   
Dobandirea dreptului de proprietate

   Art. 557. - (1) Dreptul de proprietate se poate dobandi, in conditiile legii, prin conventie, mostenire legala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi.
   (2) In cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act administrativ.
   (3) Prin lege se pot reglementa si alte moduri de dobandire a dreptului de proprietate.
   (4) Cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege, in cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobandeste prin inscriere in cartea funciara, cu respectarea dispozitiilor prevazute la art. 888.

   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 56. - (1) Dispozitiile Codului civil privitoare la dobandirea drepturilor reale imobiliare prin efectul inscrierii acestora in cartea funciara se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pana la data prevazuta la alin. (1), inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat in mod valabil, se face numai in scop de opozabilitate fata de terti.
(2) Pana la indeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1), ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de optiune, el dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii incepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare in judecata prin care a solicitat recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra lucrarii, daca actiunea a fost admisa.
   
Riscul pieirii bunului

   Art. 558. - Proprietarul suporta riscul pieirii bunului, daca acesta n-a fost asumat de o alta persoana sau daca prin lege nu se dispune altfel.

   
Intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor

   Art. 559. - (1) Proprietatea terenului se intinde si asupra subsolului si a spatiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.
   (2) Proprietarul poate face, deasupra si in subsolul terenului, toate constructiile, plantatiile si lucrarile pe care le gaseste de cuviinta, in afara de exceptiile stabilite de lege, si poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este tinut sa respecte, in conditiile si in limitele determinate de lege, drepturile tertilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor si apelor subterane, lucrarilor si instalatiilor subterane si altora asemenea.
   (3) Apele de suprafata si albiile acestora apartin proprietarului terenului pe care se formeaza sau curg, in conditiile prevazute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria si de a utiliza, in conditiile legii, apa izvoarelor si a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatica, precum si apele pluviale.

   
Obligatia de granituire

   Art. 560. - Proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

   
Dreptul de ingradire

   Art. 561. - Orice proprietar poate sa isi ingradeasca proprietatea, suportand, in conditiile legii, cheltuielile ocazionate.

   
Stingerea dreptului de proprietate

   Art. 562. - (1) Dreptul de proprietate privata se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi insa dobandit de altul prin uzucapiune sau intr-un alt mod, in cazurile si conditiile anume determinate de lege.
   (2) Proprietarul poate abandona bunul sau mobil sau poate renunta, prin declaratie autentica, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, inscris in cartea funciara. Dreptul se stinge in momentul parasirii bunului mobil, iar daca bunul este imobil, prin inscrierea in cartea funciara, in conditiile legii, a declaratiei de renuntare.
   (3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, cu justa si prealabila despagubire, fixata de comun acord intre proprietar si expropriator. In caz de divergenta asupra cuantumului despagubirilor, acesta se stabileste pe cale judecatoreasca.
   (4) Nu pot fi supuse confiscarii decat bunurile destinate sau folosite pentru savarsirea unei infractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acestea.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Apararea dreptului de proprietate privata

   
Actiunea in revendicare

   Art. 563. - (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul.
   (2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel.
   (3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut.
   (4) Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile Codului de procedura civila.

   
Actiunea negatorie

   Art. 564. - (1) Proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricarei persoane care pretinde ca este titularul vreunui drept real, altul decat cel de proprietate, asupra bunului sau.
   (2) Dreptul la actiunea negatorie este imprescriptibil.

   
Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara

   Art. 565. - In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara.

   
Punere in aplicare Art. 565. prin Lege 71/2011 :
(2) Pana la indeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1), ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de optiune, el dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii incepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare in judecata prin care a solicitat recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra lucrarii, daca actiunea a fost admisa.
Art. 56. - (1) Dispozitiile Codului civil privitoare la dobandirea drepturilor reale imobiliare prin efectul inscrierii acestora in cartea funciara se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pana la data prevazuta la alin. (1), inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat in mod valabil, se face numai in scop de opozabilitate fata de terti.
   
Efectele admiterii actiunii in revendicare

   Art. 566. - (1) Paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat. In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In toate cazurile, despagubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii.
   (2) Posesorul de rea-credinta sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la restituirea fructelor produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar.
   (3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, sa restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a facut.
   (4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, daca prin lege nu se prevede altfel.
   (5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor.
   (6) Paratul are un drept de retentie asupra produselor pana la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului in care proprietarul furnizeaza paratului o garantie indestulatoare.
   (7) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat in niciun caz asupra bunului frugifer sau cand intrarea in stapanirea materiala a bunului s-a facut prin violenta ori frauda sau cand produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scaderi semnificative a valorii lor.
   (8) Proprietarul nu este dator sa acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a-si insusi lucrarile efectuate cu aceste cheltuieli numai daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.
   (9) Dispozitiile alin. (3), (4) si (8) se aplica numai in acele situatii in care cheltuielile nu se concretizeaza intr-o lucrare noua, caz in care sunt incidente dispozitiile corespunzatoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.

   
CAPITOLUL II

  Accesiunea

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune

   Art. 567. - Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel.

   
Formele accesiunii

   Art. 568. - Accesiunea este naturala, cand unirea sau incorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori artificiala, cand rezulta din fapta proprietarului ori a unei alte persoane.

   
SECŢIUNEA a 2-a

  Accesiunea imobiliara naturala

   
Aluviunile

   Art. 569. - Adaugirile de teren la malurile apelor curgatoare revin proprietarului fondului riveran, numai daca ele se formeaza treptat.

   
Terenul lasat de apele curgatoare

   Art. 570. - Proprietarul fondului riveran dobandeste, de asemenea, terenul lasat de apele curgatoare care s-au retras treptat de la tarmul respectiv.

   
Terenul lasat de apele statatoare

   Art. 571. - (1) Proprietarul terenului inconjurat de helesteie, iazuri, canale si alte asemenea ape statatoare nu devine proprietarul terenurilor aparute prin scaderea temporara a acestor ape sub inaltimea de scurgere.
   (2) Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobandeste niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revarsari sporadice.

   
Avulsiunea

   Art. 572. - Proprietarul terenului de la care o apa curgatoare a smuls brusc o portiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse daca o revendica in termen de un an de la data faptului.

   
Albiile raurilor, insulele si prundisurile

   Art. 573. - (1) Albiile raurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care, potrivit legii, fac obiectul proprietatii publice.
   (2) Insulele si prundisurile care nu sunt in legatura cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei.
   (3) Daca insula apartine proprietarilor riverani si trece peste jumatatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la jumatatea apei.

   
Dreptul de proprietate asupra insulelor nou-formate

   Art. 574. - In cazul in care o apa curgatoare, formandu-si un brat nou, inconjoara terenul unui proprietar riveran, el ramane proprietar asupra insulei astfel create.

   
Albiile parasite de apele curgatoare

   Art. 575. - Albia parasita de o apa curgatoare care si-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit in legea speciala.

   
Accesiunea naturala asupra animalelor

   Art. 576. - (1) Animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii revin acestuia din urma daca proprietarul nu le revendica in termen de 30 de zile de la data declaratiei facute la primarie de catre proprietarul terenului.
   (2) Porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond, cu exceptia cazului in care trecerea a fost provocata prin frauda sau prin artificii.
   (3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile.

   
Punere in aplicare Art. 576. prin Lege 71/2011 :
Art. 57. - Dispozitiile art. 576 din Codul civil se aplica situatiilor nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
SECŢIUNEA a 3-a

Accesiunea imobiliara artificiala

   
1.
Dispozitii comune

   
Dobandirea lucrarii de catre proprietarul imobilului

   Art. 577. - (1) Constructiile, plantatiile si orice alte lucrari efectuate asupra unui imobil, denumite in continuare lucrari, revin proprietarului acelui imobil daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.
   (2) Cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.

   
Categoriile de lucrari

   Art. 578. - (1) Lucrarile pot fi autonome sau adaugate, cu caracter durabil sau provizoriu.
   (2) Lucrarile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de sine statator realizate asupra unui imobil.
   (3) Lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator. Ele pot fi:
   a) necesare, atunci cand in lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;
   b) utile, atunci cand sporesc valoarea economica a imobilului;
   c) voluptuare, atunci cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le-a realizat, fara a spori valoarea economica a imobilului.

   
Prezumtiile in favoarea proprietarului imobilului

   Art. 579. - (1) Orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si ca este a lui, pana la proba contrara.
   (2) Proba contrara se poate face cand s-a constituit un drept de superficie, cand proprietarul imobilului nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrarii noi sau in alte cazuri prevazute de lege.

   
2.
Realizarea lucrarii cu materialele altuia

   
Regimul juridic

   Art. 580. - (1) In cazul in care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrarii, neputand fi obligat la desfiintarea acesteia si nici la restituirea materialelor intrebuintate.
   (2) Proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte prejudicii cauzate.

   
3.
Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia

   
Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu buna-credinta

   Art. 581. - In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de buna-credinta, proprietarul imobilului are dreptul:
   a) sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, platind, la alegerea sa, autorului lucrarii fie valoarea materialelor si a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrarii; sau
   b) sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.

   
Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credinta

   Art. 582. - (1) In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credinta, proprietarul imobilului are dreptul:
   a) sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, cu plata, la alegerea sa, catre autorul lucrarii, a jumatate din valoarea materialelor si a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau
   b) sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia; sau
   c) sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.
   (2) Desfiintarea lucrarii se face, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, pe cheltuiala autorului acesteia, care este tinut totodata sa repare orice prejudicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinta.

   
4.
Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia

   
Lucrarile adaugate necesare

   Art. 583. - (1) Proprietarul imobilului dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii adaugate necesare din momentul efectuarii acesteia, platind autorului cheltuielile rezonabile facute de acesta, chiar daca imobilul nu mai exista.
   (2) In cazul in care lucrarea a fost efectuata cu rea-credinta, din suma datorata de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuata cu costurile necesare obtinerii acestora.

   
Lucrarile adaugate utile

   Art. 584. - (1) In cazul in care autorul lucrarii utile este de buna-credinta, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrarii din momentul efectuarii acesteia, cu plata, la alegerea sa:
   a) a valorii materialelor si a manoperei; sau
   b) a sporului de valoare adus imobilului.
   (2) In cazul in care autorul lucrarii utile este de rea-credinta, proprietarul imobilului are dreptul:
   a) sa devina proprietarul lucrarii, in functie de regimul acesteia, cu sau fara inscriere in cartea funciara, dupa caz, platind, la alegerea sa, autorului lucrarii fie jumatate din valoarea materialelor si a manoperei, fie jumatate din sporul de valoare adus imobilului; sau
   b) sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia, cu repunerea imobilului in situatia anterioara si plata de daune-interese.
   (3) In ambele cazuri, cand valoarea lucrarii este considerabila, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului sa il cumpere la valoarea de circulatie pe care imobilul ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.

   
Lucrarile adaugate voluptuare

   Art. 585. - (1) In cazul lucrarii voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:
   a) sa devina proprietarul lucrarii, fara inscriere in cartea funciara si fara nicio obligatie catre autorul lucrarii;
   b) sa ceara obligarea autorului de rea-credinta al lucrarii la desfiintarea acesteia, cu readucerea imobilului in situatia anterioara si plata de daune-interese.
   (2) Autorul de buna-credinta al lucrarii poate sa o ridice inainte de restituirea imobilului catre proprietar, cu conditia de a readuce imobilul in situatia anterioara.

   
5.
Intelesul unor termeni

   
Buna-credinta a autorului lucrarii

   Art. 586. - (1) Autorul lucrarii este de buna-credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul cartii funciare in care, la data realizarii lucrarii, era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobandire nesupus inscrierii in cartea funciara, daca, in ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciara si nu a cunoscut pe nicio alta cale viciul titlului sau.
   (2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credinta cel care construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.
   (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si autorului lucrarii care se intemeiaza pe un drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, ii permite, realizand o lucrare asupra imobilului altuia, sa devina proprietarul acesteia.

   
6.
Dispozitii speciale

   
Lucrarile realizate partial asupra imobilului autorului

   Art. 587. - (1) In cazul lucrarii cu caracter durabil realizate cu buna-credinta partial asupra imobilului autorului si partial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urma poate cere inscrierea intr-o noua carte funciara a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzand terenul aferent, in raport cu valoarea contributiei fiecaruia.
   (2) Daca lucrarea a fost realizata cu rea-credinta, proprietarul terenului vecin poate opta intre a cere ridicarea lucrarii de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, daca este cazul, si a cere inscrierea in cartea funciara a unui drept de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-parti se va tine seama de valoarea terenului proprietarului vecin si de jumatate din valoarea contributiei autorului lucrarii.
   (3) In caz de neintelegere intre parti, instanta de judecata va stabili valoarea contributiei fiecareia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-parti din dreptul de proprietate.

   
Lucrarile provizorii

   Art. 588. - Cand lucrarea are caracter provizoriu, in absenta unei intelegeri contrare, autorul ei va fi obligat sa o desfiinteze, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, si, daca este de rea-credinta, sa plateasca despagubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinta.

   
Inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara

   Art. 589. - Ori de cate ori dobandirea dreptului de proprietate, exclusiva sau pe cote-parti, este conditionata, potrivit reglementarilor din prezenta sectiune, de inscrierea in cartea funciara, inscrierea se face in temeiul conventiei partilor, incheiata in forma autentica, sau, dupa caz, al hotararii judecatoresti.

   
Dreptul autorului lucrarii la ridicarea materialelor

   Art. 590. - (1) Pana la data incheierii conventiei sau a introducerii actiunii de catre cel indreptatit la inscrierea in cartea funciara, autorul lucrarii isi poate ridica materialele.
   (2) Daca lucrarea a fost efectuata cu rea-credinta, autorul acesteia va putea fi obligat, daca este cazul, la plata de daune-interese.

   
Regulile privind exercitarea dreptului autorului lucrarii la indemnizatie

   Art. 591. - (1) Prescriptia dreptului la actiune al autorului lucrarii privind plata indemnizatiei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa detina imobilul.
   (2) Autorul lucrarii de buna-credinta are un drept de ipoteca legala asupra imobilului pentru plata indemnizatiei si poate cere inscrierea dreptului de ipoteca in baza conventiei incheiate in forma autentica sau a unei hotarari judecatoresti, potrivit dispozitiilor art. 589.

   
Regulile privind obligarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului

   Art. 592. - (1) Ori de cate ori proprietarul opteaza pentru obligarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului, in absenta intelegerii partilor, proprietarul poate cere instantei judecatoresti stabilirea pretului si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare.
   (2) Proprietarul initial al imobilului are un drept de ipoteca legala asupra acestuia pentru plata pretului de catre autorul lucrarii.

   
Pasivitatea proprietarului pe durata realizarii lucrarii

   Art. 593. - Autorul de rea-credinta al lucrarii nu poate sa opuna proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vadit-o pe durata realizarii lucrarii.

   
Autorul lucrarii care foloseste materialele altuia

   Art. 594. - Daca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta, cel care realizeaza o lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui tert este obligat la plata contravalorii materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte prejudicii cauzate.

   
Stabilirea indemnizatiei sau a despagubirii

   Art. 595. - Ori de cate ori, in aplicarea unei dispozitii din prezenta sectiune, instanta este investita sa stabileasca intinderea indemnizatiei sau a despagubirii, ea va tine seama de valoarea de circulatie a bunului calculata la data hotararii judecatoresti.

   
Cazurile speciale de accesiune

   Art. 596. - (1) Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care ii permite sa dobandeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imobil va avea, in caz de accesiune, in mod corespunzator, drepturile si obligatiile reglementate pentru proprietarul imobilului, daca nu s-a prevazut altfel in momentul constituirii dreptului real.
   (2) Dispozitiile art. 582 si art. 587 alin. (2) se aplica, in mod corespunzator, si lucrarilor autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu ii permite sa dobandeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imobil.
   (3) Pentru lucrarile adaugate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu ii permite sa dobandeasca proprietatea lucrarii realizate asupra acelui imobil se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 716, in lipsa unei prevederi contrare.

   
Lucrarile efectuate de un detentor precar

   Art. 597. - Lucrarile facute de un detentor precar sunt supuse, in mod corespunzator, regulilor aplicabile autorului de rea-credinta.

   
Punere in aplicare SECTIUNEA a 3-a prin Lege 71/2011 :
Art. 58. - In toate cazurile in care accesiunea imobiliara artificiala presupune exercitarea unui drept de optiune de catre proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea in vigoare la data inceperii lucrarii.
   
SECŢIUNEA a 4-a

Accesiunea mobiliara

   
Accesiunea mobiliara

   Art. 598. - (1) Bunul mobil produs cu materialele altuia apartine celui care l-a confectionat sau, dupa caz, proprietarului materialelor, in functie de raportul dintre manopera si valoarea materialelor, determinat la data confectionarii bunului.
   (2) Proprietarul bunului datoreaza despagubiri egale cu valoarea manoperei sau, dupa caz, cu valoarea materialelor.

   
Raportul dintre valoarea manoperei si valoarea materialelor

   Art. 599. - In toate cazurile in care valoarea materialelor este egala cu manopera sau exista o diferenta nesemnificativa, proprietatea asupra bunului este comuna si se exercita in conditiile sectiunii a 2-a a cap. IV din prezentul titlu.

   
Unirea a doua bunuri mobile

   Art. 600. - In cazul in care se unesc doua bunuri mobile avand proprietari diferiti, fiecare poate pretinde separarea bunurilor daca prin aceasta celalalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului sau.

   
Regulile aplicabile in cazul imposibilitatii de separare a bunurilor unite

   Art. 601. - Daca nu se poate obtine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 598 si 599.

   
CAPITOLUL III

  Limitele juridice ale dreptului de proprietate privata

   
SECŢIUNEA 1

  Limite legale

   
1.
Dispozitii comune

   
Interesul public si interesul privat

   Art. 602. - (1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat.
   (2) Limitele legale in interes privat pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul partilor. Pentru opozabilitate fata de terti este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

   
Punere in aplicare Art. 602. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Regulile privind protectia mediului si buna vecinatate

   Art. 603. - Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

   
Punere in aplicare Art. 603. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
2.
Folosirea apelor

   
Regulile privind curgerea fireasca a apelor

   Art. 604. - (1) Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea fireasca a apelor provenite de pe fondul superior.
   (2) Daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justitiei spre a face pe fondul sau lucrarile necesare schimbarii directiei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate.
   (3) La randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa agraveze situatia fondului inferior.

   
Punere in aplicare Art. 604. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Regulile privind curgerea provocata a apelor

   Art. 605. - (1) Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica nici curgerea provocata de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, asa cum este cazul apelor care tasnesc pe acest din urma fond datorita unor lucrari subterane intreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlastinoase, al apelor folosite intr-un scop casnic, agricol sau industrial, insa numai daca aceasta curgere preceda varsarea intr-un curs de apa sau intr-un sant.
   (2) In acest caz, proprietarul fondului superior este obligat sa aleaga calea si mijloacele de scurgere de natura sa aduca prejudicii minime fondului inferior, ramanand dator la plata unei despagubiri juste si prealabile catre proprietarul acestui din urma fond.
   (3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica atunci cand pe fondul inferior se afla o constructie, impreuna cu gradina si curtea aferenta, sau un cimitir.

   
Punere in aplicare Art. 605. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Cheltuielile referitoare la irigatii

   Art. 606. - (1) Proprietarul care vrea sa foloseasca pentru irigarea terenului sau apele naturale si artificiale de care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusiva, sa faca pe terenul riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei.
   (2) Dispozitiile art. 605 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 606. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Obligatia proprietarului caruia ii prisoseste apa

   Art. 607. - (1) Proprietarul caruia ii prisoseste apa pentru necesitatile curente este obligat ca, in schimbul unei juste si prealabile compensatii, sa ofere acest surplus pentru proprietarul care nu si-ar putea procura apa necesara pentru fondul sau decat cu o cheltuiala excesiva.
   (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligatia prevazuta la alin. (1) pretinzand ca ar putea acorda surplusului de apa o alta destinatie decat satisfacerea necesitatilor curente. El poate insa cere despagubiri suplimentare proprietarului aflat in nevoie, cu conditia de a dovedi existenta reala a destinatiei pretinse.

   
Punere in aplicare Art. 607. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Intrebuintarea izvoarelor

   Art. 608. - (1) Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul sau, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior.
   (2) Proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente.

   
Punere in aplicare Art. 608. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Despagubirile datorate proprietarului fondului pe care se afla izvorul

   Art. 609. - (1) Proprietarul fondului pe care se afla izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrarile efectuate, a secat, a micsorat ori a alterat apele sale.
   (2) Daca starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea situatiei anterioare atunci cand apa era indispensabila pentru exploatarea fondului sau.
   (3) In cazul in care izvorul se intinde pe doua fonduri invecinate, dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator, tinand seama de intinderea izvorului pe fiecare fond.

   
Punere in aplicare Art. 609. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Regulile speciale privind folosirea apelor

   Art. 610. - Dispozitiile prezentului paragraf se completeaza cu reglementarile speciale in materia regimului apelor.

   
Punere in aplicare Art. 610. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
3.
Picatura stresinii

   
Picatura stresinii

   Art. 611. - Proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.

   
Punere in aplicare Art. 611. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
4.
Distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari si plantatii

   
Distanta minima in constructii

   Art. 612. - Orice constructii, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sa nu se aduca atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta minima se poate face prin acordul partilor exprimat printr-un inscris autentic.

   
Punere in aplicare Art. 612. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Distanta minima pentru arbori

   Art. 613. - (1) In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii.
   (2) In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
   (3) Proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau.

   
Punere in aplicare Art. 613. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
5.
Vederea asupra proprietatii vecinului

   
Fereastra sau deschiderea in zidul comun

   Art. 614. - Nu este permis sa se faca fereastra sau deschidere in zidul comun decat cu acordul proprietarilor.

   
Punere in aplicare Art. 614. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Distanta minima pentru fereastra de vedere

   Art. 615. - (1) Este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond.
   (2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de un metru.
   (3) Distanta se calculeaza de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fata zidului in care s-a deschis vederea sau, dupa caz, pe linia exterioara a balconului, pana la linia de hotar. Distanta, si in cazul lucrarilor neparalele, se masoara tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrarii de linia de hotar si pana la aceasta linie.

   
Punere in aplicare Art. 615. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Fereastra de lumina

   Art. 616. - Dispozitiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide, fara limita de distanta, ferestre de lumina daca sunt astfel construite incat sa impiedice vederea spre fondul invecinat.

   
Punere in aplicare Art. 616. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
6.
Dreptul de trecere

   
Dreptul de trecere

   Art. 617. - (1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i sa permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu.
   (2) Trecerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica; in cazul in care mai multe fonduri vecine au acces la calea publica, trecerea se va face pe fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii.
   (3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge in momentul in care fondul dominant dobandeste un alt acces la calea publica.

   
Punere in aplicare Art. 617. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Exercitarea dreptului de trecere in situatii speciale

   Art. 618. - (1) Daca lipsa accesului provine din vanzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea.
   (2) Cand lipsa accesului este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului fondului care are acces la calea publica si cu plata dublului despagubirii.

   
Punere in aplicare Art. 618. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Intinderea si modul de stabilire a dreptului de trecere

   Art. 619. - Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin intelegerea partilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua pe timp de 10 ani.

   
Punere in aplicare Art. 619. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Prescriptia actiunii in despagubire si restituirea despagubirii incasate

   Art. 620. - (1) Termenul de prescriptie pentru dreptul la actiunea in despagubire pe care o are proprietarul fondului aservit impotriva proprietarului fondului dominant incepe sa curga din momentul stabilirii dreptului de trecere.
   (2) In cazul in care inceteaza dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator sa restituie despagubirea incasata, cu deducerea pagubei suferite in raport cu durata efectiva a dreptului de trecere.

   
Punere in aplicare Art. 620. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
7.
Alte limite legale

   
Dreptul de trecere pentru utilitati

   Art. 621. - (1) Proprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeasi zona, de natura conductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupa caz, precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop.
   (2) Aceasta obligatie subzista numai pentru situatia in care trecerea prin alta parte ar fi imposibila, periculoasa sau foarte costisitoare.
   (3) In toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste. Daca este vorba despre utilitati noi, despagubirea trebuie sa fie si prealabila.
   (4) Cladirile, curtile si gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, daca ea are ca obiect conducte si canale subterane, in cazul in care acestea sunt utilitati noi.

   
Punere in aplicare Art. 621. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrari

   Art. 622. - (1) De asemenea, proprietarul este obligat sa permita folosirea fondului sau pentru efectuarea unor lucrari necesare fondului invecinat, precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor si culegerea fructelor, in schimbul unei despagubiri, daca este cazul.
   (2) Dispozitiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.

   
Punere in aplicare Art. 622. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie

   Art. 623. - (1) Proprietarul unui fond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redobandi posesia unui bun al sau, ajuns intamplator pe fondul respectiv, daca a fost instiintat in prealabil.
   (2) In toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea in posesie, precum si pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului.

   
Punere in aplicare Art. 623. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Starea de necesitate

   Art. 624. - (1) In cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apara pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa ceara o despagubire echitabila numai de la cel care a fost salvat.
   (2) Nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat aparitia pericolului.

   
Punere in aplicare Art. 624. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
Reguli speciale

   Art. 625. - Ingradirile cuprinse in prezenta sectiune se completeaza cu dispozitiile legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile si constructiile de orice fel, padurile, bunurile din patrimoniul national-cultural, bunurile sacre ale cultelor religioase, precum si altele asemenea.

   
Punere in aplicare Art. 625. prin Lege 71/2011 :
Art. 59. - Dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia.
   
SECŢIUNEA a 2-a

  Limite conventionale

   
Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice

   Art. 626. - Proprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte juridice, daca nu incalca ordinea publica si bunele moravuri.

   
Clauza de inalienabilitate. Conditii. Domeniu de aplicare

   Art. 627. - (1) Prin conventie sau testament se poate interzice instrainarea unui bun, insa numai pentru o durata de cel mult 49 de ani si daca exista un interes serios si legitim. Termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului.
   (2) Dobanditorul poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disparut sau daca un interes superior o impune.
   (3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr-un contract atrage nulitatea intregului contract daca a fost determinanta la incheierea acestuia. In contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezuma, pana la proba contrara.
   (4) Clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 601. - In categoria conventiilor prevazute de art. 627 alin. (4) din Codul civil, din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata ori determinabila, intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor, prin incheierea de contracte, a dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, dupa caz, daca prin lege nu se prevede altfel.
   (5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii.

   
Conditii de opozabilitate

   Art. 628. - (1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat sa nu instraineze decat daca este valabila si indeplineste conditiile de opozabilitate.
   (2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, daca este cazul.
   (3) In cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, in mod corespunzator, regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna-credinta.
   (4) In cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului.
   (5) Neindeplinirea conditiilor de opozabilitate nu il lipseste pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se conformeaza acestei obligatii.

   
Sanctiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate

   Art. 629. - (1) Instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate de catre dobanditor.
   (2) Atat instrainatorul, cat si tertul, daca inalienabilitatea s-a stipulat in favoarea acestuia, pot sa ceara anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei.
   (3) Nu pot fi supuse urmaririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altfel.

   
Punere in aplicare SECTIUNEA a 2-a prin Lege 71/2011 :
Art. 60. - (1) Valabilitatea si efectele juridice ale clauzei de inalienabilitate instituite prin conventie sunt guvernate de legea in vigoare la momentul incheierii conventiei.
(2) Valabilitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin testament este guvernata de legea in vigoare la data incheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt guvernate de legea in vigoare la data deschiderii succesiunii.
   
SECŢIUNEA a 3-a

Limite judiciare

   
Depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii

   Art. 630. - (1) Daca proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari decat cele normale in relatiile de vecinatate, instanta de judecata poate, din considerente de echitate, sa il oblige la despagubiri in folosul celui vatamat, precum si la restabilirea situatiei anterioare atunci cand acest lucru este posibil.
   (2) In cazul in care prejudiciul cauzat ar fi minor in raport cu necesitatea sau utilitatea desfasurarii activitatii prejudiciabile de catre proprietar, instanta va putea incuviinta desfasurarea acelei activitati. Cel prejudiciat va avea insa dreptul la despagubiri.
   (3) Daca prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate sa incuviinteze, pe cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru prevenirea pagubei.

   
Punere in aplicare Art. 630. prin Lege 71/2011 :
Art. 61. - Dispozitiile art. 630 din Codul civil se aplica numai inconvenientelor cauzate dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL IV

  Proprietatea comuna

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Notiune

   Art. 631. - Dispozitiile prezentului capitol se aplica ori de cate ori, in temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobandire prevazut de lege, dreptul de proprietate privata are 2 sau mai multi titulari.

   
Formele proprietatii comune

   Art. 632. - (1) Formele proprietatii comune sunt urmatoarele:
   a) proprietatea pe cote-parti (coproprietatea);
   b) proprietatea in devalmasie (devalmasia).
   (2) Coproprietatea poate fi obisnuita sau fortata.
   (3) Coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar.

   
Prezumtia de coproprietate

   Art. 633. - Daca bunul este stapanit in comun, coproprietatea se prezuma, pana la proba contrara.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Coproprietatea obisnuita

   
Intinderea cotelor-parti

   Art. 634. - (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara.
   (2) Cotele-parti sunt prezumate a fi egale, pana la proba contrara. Daca bunul a fost dobandit prin act juridic, proba contrara nu se va putea face decat prin inscrisuri.

   
Repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari

   Art. 635. - Coproprietarii vor imparti beneficiile si vor suporta sarcinile coproprietatii, proportional cu cota lor parte din drept.

   
Exercitarea in comun a dreptului de folosinta

   Art. 636. - (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.
   (2) Cel care, impotriva vointei celorlalti proprietari, exercita in mod exclusiv folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri.

   
Fructele bunului comun

   Art. 637. - Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proportional cu cota lor parte din drept.

   
Dreptul la restituirea cheltuielilor

   Art. 638. - (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de catre coproprietari, in proportie cu cotele lor parti.
   (2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun insusite de un coproprietar fac parte din masa partajabila cat timp ele nu au fost consumate ori instrainate sau nu au pierit si pot fi identificate distinct. In caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despagubiri, cu exceptia cazului in care fructele au pierit in mod fortuit. Dreptul la actiunea in despagubiri este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.
   (3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun insusite de un coproprietar este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.

   
Modul de folosire a bunului comun

   Art. 639. - Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor, iar in caz de neintelegere, prin hotarare judecatoreasca.

   
Actele de conservare

   Art. 640. - Fiecare coproprietar poate sa faca acte de conservare cu privire la bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari.

   
Actele de administrare si de dispozitie

   Art. 641. - (1) Actele de administrare, precum incheierea sau denuntarea unor contracte de locatiune, cesiunile de venituri imobiliare si altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti.
   (2) Actele de administrare care limiteaza in mod substantial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun in raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcina excesiva prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de catre ceilalti coproprietari nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.
   (3) Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului aflat in imposibilitate de a-si exprima vointa sau care se opune in mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau valorii bunului.
   (4) Orice acte juridice de dispozitie cu privire la bunul comun, actele de folosinta cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare si locatiunile incheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum si actele care urmaresc exclusiv infrumusetarea bunului nu se pot incheia decat cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispozitie.

   
Punere in aplicare Art. 641. prin Lege 71/2011 :
Art. 62. - Dispozitiile art. 641 din Codul civil se aplica numai actelor juridice incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Sanctiunile

   Art. 642. - (1) Actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit, expres ori tacit, la incheierea actului.
   (2) Coproprietarului vatamat i se recunoaste dreptul ca, inainte de partaj, sa exercite actiunile posesorii impotriva tertului care ar fi intrat in posesia bunului comun in urma incheierii actului. In acest caz, restituirea posesiei bunului se va face in folosul tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, daca este cazul, in sarcina celor care au participat la incheierea actului.

   
Actiunile in justitie

   Art. 643. - (1) Fiecare coproprietar poate sta singur in justitie, indiferent de calitatea procesuala, in orice actiune privitoare la coproprietate, inclusiv in cazul actiunii in revendicare.
   (2) Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor coproprietarilor. Hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti coproprietari.
   (3) Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii, paratul poate cere instantei de judecata introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti, in termenul si conditiile prevazute in Codul de procedura civila pentru chemarea in judecata a altor persoane.

   
Punere in aplicare Art. 643. prin Lege 71/2011 :
Art. 63. - Dispozitiile art. 643 alin. (1) si (2) din Codul civil se aplica si in cazurile in care hotararea judecatoreasca nu a ramas definitiva pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, iar cele ale art. 643 alin. (3) se aplica si in situatiile in care pricina nu a fost solutionata in prima instanta pana la data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Contractele de administrare a coproprietatii

   Art. 644. - (1) Se poate deroga de la dispozitiile art. 635, 636, 641 si art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietatii incheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
   (2) In cazul in care oricare dintre coproprietari denunta contractul de administrare, acesta isi inceteaza existenta, ramanand aplicabile regulile din prezenta sectiune.
   (3) In cazul in care, printre bunurile aflate in coproprietate, se afla si bunuri imobile, contractele de administrare a coproprietatii si declaratiile de denuntare a acestora vor fi notate in cartea funciara, la cererea oricaruia dintre coproprietari.

   
Regulile aplicabile in cazul cotitularilor altor drepturi reale

   Art. 645. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul exercitarii impreuna, de catre doua sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Coproprietatea fortata

   
1.
Dispozitii comune

   
Cazurile de coproprietate fortata

   Art. 646. - Se afla in coproprietate fortata:
   1. bunurile prevazute la art. 649, 660, 687 si 1.141;
   2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine, situate pe linia de hotar intre acestea, cum ar fi potecile, fantanile, drumurile si izvoarele;
   3. bunurile comune afectate utilizarii a doua sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrala termica sau alte instalatii care deservesc doua sau mai multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuinte sau alte asemenea bunuri;
   4. orice alt bun comun prevazut de lege.

   
Regimul juridic general

   Art. 647. - (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari.
   (2) Cand bunul comun are caracter accesoriu in raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odata cu exercitarea dreptului de dispozitie asupra bunului principal.
   (3) Cheltuielile pentru intretinerea si conservarea bunului comun se suporta in mod proportional cu cota-parte din drept a fiecarui coproprietar. Cand bunul comun are caracter accesoriu, in absenta unei conventii contrare, cota-parte din drept a fiecarui coproprietar se stabileste in functie de intinderea bunului principal.

   
2.
Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente

   
I.
Partile comune

   
Notiune

   Art. 648. - (1) Daca intr-o cladire sau intr-un ansamblu rezidential exista spatii cu destinatie de locuinta sau cu alta destinatie avand proprietari diferiti, partile din cladire care, fiind destinate intrebuintarii spatiilor respective, nu pot fi folosite decat in comun sunt obiectul unui drept de coproprietate fortata.
   (2) Partile comune sunt bunuri accesorii in raport cu spatiile locative, care constituie bunurile principale in sensul art. 546.

   
Partile comune

   Art. 649. - (1) Sunt considerate parti comune, in masura in care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:
   a) terenul pe care se afla cladirea, compus atat din suprafata construita, cat si din cea neconstruita necesara, potrivit naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asigura exploatarea normala a acesteia; pentru eventuala suprafata excedentara proprietarii sunt titularii unei coproprietati obisnuite;
   b) fundatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si despartitori dintre proprietati si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa scarilor, holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii si ascensoarele;
   c) instalatiile de apa si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de incalzire si de gaze de la bransament/racord pana la punctul de distributie catre partile aflate in proprietate exclusiva, canalele pluviale, paratrasnetele, antenele colective, precum si alte asemenea parti;
   d) alte bunuri care, potrivit legii sau vointei partilor, sunt in folosinta comuna.
   (2) Cosurile de fum si de aerisire, precum si spatiile pentru spalatorii si uscatorii sunt considerate parti comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaza aceste utilitati in conformitate cu proiectul cladirii.

   
Atribuirea in folosinta exclusiva a partilor comune

   Art. 650. - (1) Partile comune pot fi atribuite coproprietarilor in folosinta exclusiva numai daca prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari.
   (2) Decizia de atribuire in folosinta exclusiva trebuie adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor si al cotelor-parti. In cladirile unde sunt constituite asociatii de proprietari, decizia se adopta de catre adunarea generala, cu aceeasi majoritate.

   
Actele juridice privind cotele-parti

   Art. 651. - Cota-parte din dreptul de proprietate asupra partilor comune are caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra spatiului din cladire care constituie bunul principal; instrainarea sau ipotecarea cotei-parti nu se va putea face decat odata cu dreptul asupra spatiului care constituie bunul principal.

   
Stabilirea cotelor-parti

   Art. 652. - In lipsa unei stipulatii contrare existente in titlurile de proprietate, cotele-parti se stabilesc prin raportarea suprafetei utile a fiecarui spatiu locativ la totalul suprafetei utile a spatiilor locative din cladire.

   
II.
Drepturile si obligatiile coproprietarilor

   
Exercitarea dreptului de folosinta

   Art. 653. - Fiecare coproprietar poate folosi, in conditiile acordului de asociere, atat spatiul care constituie bunul principal, cat si partile comune, fara a aduce atingere drepturilor celorlalti proprietari si fara a schimba destinatia cladirii. In lipsa acordului de asociere, dispozitiile art. 647 raman aplicabile.

   
Cheltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune

   Art. 654. - (1) In lipsa unor prevederi legale sau intelegeri contrare, fiecare coproprietar suporta cheltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune, in proportie cu cota sa parte.
   (2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de partile comune folosite exclusiv de catre unii dintre coproprietari cad in sarcina acestora din urma.

   
Obligatia de conservare a cladirii

   Art. 655. - Proprietarul este obligat sa asigure intretinerea spatiului care constituie bunul principal, astfel incat cladirea sa se pastreze in stare buna.

   
Obligatia de a permite accesul in spatiile care constituie bunurile principale

   Art. 656. - (1) Coproprietarii sunt obligati sa permita accesul in spatiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrarilor necesare conservarii cladirii si intretinerii partilor comune.
   (2) In aceasta situatie, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despagubiti de catre asociatia de proprietari sau, dupa caz, de catre proprietarul in interesul caruia au fost efectuate lucrarile.

   
Regulile aplicabile in cazul distrugerii cladirii

   Art. 657. - (1) In cazul in care cladirea a fost distrusa in intregime ori intr-o proportie mai mare de jumatate din valoarea ei, orice coproprietar poate, in lipsa unei intelegeri contrare, sa solicite vanzarea la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie care au rezultat.
   (2) In caz de distrugere a unei parti mai mici decat cea prevazuta la alin. (1), coproprietarii vor contribui la refacerea partilor comune, proportional cu cotele-parti. Daca unul sau mai multi coproprietari refuza sau nu pot sa participe la refacere, ei sunt obligati sa cedeze celorlalti coproprietari cotele lor parti din dreptul de proprietate. Pretul se stabileste de parti ori, in caz de neintelegere, de catre instanta judecatoreasca.

   
Incetarea destinatiei folosintei comune

    ___________
    Paragraful a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   Art. 658. - (1) Incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotari cu acordul tuturor coproprietarilor.
   (2) In cazul incetarii destinatiei de folosinta comuna in conditiile alin. (1), devin aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuita.
   (3) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezulta din incetarea destinatiei folosintei comune se inscrie in mod corespunzator in cartea funciara pe baza documentatiei cadastrale intocmite in acest scop.
    ___________
    Art. 658. - a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 incepand cu 20.04.2012.

   
III.
Asociatia de proprietari

   
Constituirea asociatiilor de proprietari

   Art. 659. - In cazul cladirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau in cazul ansamblurilor rezidentiale formate din locuinte individuale, amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care exista proprietati comune si proprietati individuale, se constituie asociatia de proprietari, care se organizeaza si functioneaza in conditiile legii.
   
Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune

   Art. 660. - (1) Zidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua fonduri sunt prezumate a fi in proprietatea comuna a vecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune, in conditiile legii.
   (2) Dispozitiile art. 651 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 660. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Semnele de necomunitate

   Art. 661. - (1) Exista semn de necomunitate a zidului atunci cand culmea acestuia este dreapta si perpendiculara spre un fond si inclinata spre celalalt fond. Zidul este prezumat a fi in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului catre care este inclinata coama zidului.
   (2) Exista semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori inaltat exclusiv pe o parte a santului. Santul este prezumat a fi in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului pe care este aruncat pamantul.
   (3) Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se prezume ca zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari.

   
Punere in aplicare Art. 661. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Obligatia de construire a despartiturilor comune

   Art. 662. - (1) Oricare dintre vecini ii poate obliga pe proprietarii fondurilor invecinate sa contribuie la construirea unei despartituri comune.
   (2) In lipsa unor dispozitii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, inaltimea zidului comun se stabileste de parti, dar fara a depasi 2 metri, socotindu-se si coama zidului.

   
Punere in aplicare Art. 662. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune

   Art. 663. - (1) Coproprietarii sunt tinuti sa suporte cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea despartiturii comune, proportional cu dreptul fiecaruia.
   (2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate sa nu participe la cheltuielile de intretinere si reparare, renuntand la dreptul sau de proprietate asupra despartiturii comune, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi aparat de a participa la cheltuieli, in cazul in care are o constructie sprijinita de zidul comun ori in cazul in care trage un alt folos din exploatarea despartiturii comune.

   
Punere in aplicare Art. 663. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Constructiile si instalatiile aflate in legatura cu zidul comun

   Art. 664. - (1) Oricare dintre coproprietari are dreptul sa sprijine constructii ori sa instaleze grinzi in zidul comun cu obligatia de a lasa 6 centimetri spre celalalt coproprietar si fara a afecta dreptul acestuia de a sprijini constructiile sale ori de a instala propriile grinzi in zidul comun.
   (2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul sau pana in jumatatea zidului, in cazul in care ar dori sa instaleze el insusi grinzi ori sa construiasca un cos de fum in acelasi loc.

   
Punere in aplicare Art. 664. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inaltarea zidului comun

   Art. 665. - (1) Oricare dintre coproprietari poate sa inalte zidul, cu indatorirea de a suporta singur cheltuielile de inaltare peste limita zidului comun, precum si cheltuielile de reparare a partii comune a zidului ca urmare a inaltarii acestuia.
   (2) In cazul in care zidul nu poate rezista inaltarii, proprietarul care doreste sa faca aceasta inaltare este dator sa reconstruiasca zidul in intregime luand din fondul sau suprafata pentru a asigura grosimea necesara zidului nou-ridicat.
   (3) Vecinul care nu a contribuit la inaltare poate dobandi coproprietatea, platind jumatate din valoarea actualizata a materialelor si manoperei folosite, precum si, daca este cazul, jumatate din valoarea terenului intrebuintat pentru ingrosarea zidului.

   
Punere in aplicare Art. 665. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Dobandirea coproprietatii asupra despartiturilor

   Art. 666. - Vecinul care nu a contribuit la realizarea despartiturii comune poate dobandi un drept de coproprietate asupra despartiturii, platind jumatate din valoarea actualizata a materialelor si manoperei folosite si, dupa caz, jumatate din valoarea terenului pe care despartitura a fost construita. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.

   
Punere in aplicare Art. 666. prin Lege 71/2011 :
Art. 64. - Dispozitiile art. 660-666 din Codul civil se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
SECŢIUNEA a 4-a

Proprietatea comuna in devalmasie

   
Proprietatea comuna in devalmasie

   Art. 667. - Exista proprietate in devalmasie atunci cand, prin efectul legii sau in temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.

   
Punere in aplicare Art. 667. prin Lege 71/2011 :
Art. 65. - Dispozitiile art. 667 si 668 din Codul civil se aplica numai actelor juridice incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Regulile aplicabile proprietatii devalmase

   Art. 668. - (1) Daca se naste prin efectul legii, proprietatea in devalmasie este supusa dispozitiilor acelei legi care se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privind regimul comunitatii legale.
   (2) In cazul in care izvorul proprietatii in devalmasie este un act juridic, dispozitiile privitoare la regimul comunitatii legale se aplica in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 668. prin Lege 71/2011 :
Art. 65. - Dispozitiile art. 667 si 668 din Codul civil se aplica numai actelor juridice incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
SECŢIUNEA a 5-a

Partajul

   
Imprescriptibilitatea actiunii de partaj

   Art. 669. - Incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

   
Punere in aplicare Art. 669. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Felurile partajului

   Art. 670. - Partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.

   
Punere in aplicare Art. 670. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Imparteala partilor comune ale cladirilor

   Art. 671. - (1) Partajul este inadmisibil in cazurile prevazute de sectiunile a 3-a si a 4-a din prezentul capitol, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
   (2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune.
   (3) In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata, partajul este posibil numai prin buna invoiala.

   
Punere in aplicare Art. 671. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Conventiile privitoare la suspendarea partajului

   Art. 672. - Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi incheiate pentru o perioada mai mare de 5 ani. In cazul imobilelor, conventiile trebuie incheiate in forma autentica si supuse formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

   
Punere in aplicare Art. 672. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Suspendarea pronuntarii partajului prin hotarare judecatoreasca

   Art. 673. - Instanta sesizata cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari. Daca pericolul acestor prejudicii este inlaturat inainte de implinirea termenului, instanta, la cererea partii interesate, va reveni asupra masurii.

   
Punere in aplicare Art. 673. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu

   Art. 674. - Daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.

   
Punere in aplicare Art. 674. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inadmisibilitatea partajului in cazul uzucapiunii

   Art. 675. - Partajul poate fi cerut chiar atunci cand unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afara de cazul cand acesta l-a uzucapat, in conditiile legii.

   
Punere in aplicare Art. 675. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Regulile privitoare la modul de impartire

   Art. 676. - (1) Partajul bunurilor comune se va face in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar.
   (2) Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri:
   a) atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
   b) vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

   
Punere in aplicare Art. 676. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Datoriile nascute in legatura cu bunul comun

   Art. 677. - (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente ori devin scadente in cursul anului in care are loc partajul.
   (2) Suma necesara pentru stingerea acestor obligatii va fi preluata, in lipsa unei stipulatii contrare, din pretul vanzarii bunului comun cu ocazia partajului si va fi suportata de catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia.

   
Punere in aplicare Art. 677. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Executarea silita privitoare la bunul comun

   Art. 678. - (1) Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instantei imparteala bunului, caz in care urmarirea se va face asupra partii de bun sau, dupa caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.
   (2) In cazul vanzarii silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra unui bun, executorul judecatoresc ii va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin doua saptamani inainte de data stabilita pentru vanzare, instiintandu-i despre ziua, ora si locul licitatiei. La pret egal, coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-parti.
   (3) Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul sa urmareasca silit bunul, in mainile oricui s-ar gasi, atat inainte, cat si dupa partaj.
   (4) Conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca, inainte de nasterea creantelor, au dobandit data certa in cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate in cazul bunurilor imobile si s-au indeplinit formalitatile de publicitate prevazute de lege, daca este cazul.

   
Punere in aplicare Art. 678. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului

   Art. 679. - (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.
   (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul creditorilor care au un drept de garantie asupra bunului comun ori al celor a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia.

   
Punere in aplicare Art. 679. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Efectele juridice ale partajului

   Art. 680. - (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
   (2) In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara.

   
Punere in aplicare Art. 680. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Opozabilitatea unor acte juridice

   Art. 681. - Actele incheiate, in conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.

   
Punere in aplicare Art. 681. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Stramutarea garantiilor

   Art. 682. - Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.

   
Punere in aplicare Art. 682. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Garantia pentru evictiune si vicii ascunse

   Art. 683. - (1) Coproprietarii isi datoreaza, in limita cotelor-parti, garantie pentru evictiune si vicii ascunse, dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a vanzatorului aplicandu-se in mod corespunzator.
   (2) Fiecare este obligat sa il despagubeasca pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evictiunii sau al viciului ascuns. Daca unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorata de acesta se va suporta, proportional, de catre ceilalti coproprietari, inclusiv de coproprietarul prejudiciat.
   (3) Coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj.

   
Punere in aplicare Art. 683. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Desfiintarea partajului

   Art. 684. - (1) Partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele.
   (2) Partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.
   (3) Partajul este insa valabil chiar daca nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar.

   
Punere in aplicare Art. 684. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Instrainarea bunurilor atribuite

   Art. 685. - Nu poate invoca nulitatea relativa a partajului prin buna invoiala coproprietarul care, cunoscand cauza de nulitate, instraineaza in tot sau in parte bunurile atribuite.

   
Punere in aplicare Art. 685. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Regulile aplicabile bunurilor aflate in coproprietate si in devalmasie

   Art. 686. - Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate, indiferent de izvorul sau, precum si celor aflate in devalmasie.

   
Punere in aplicare Art. 686. prin Lege 71/2011 :
Art. 66. - (1) Dispozitiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile conventiilor de partaj incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
(2) De asemenea, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL V

  Proprietatea periodica

   
Proprietatea periodica

   Art. 687. - Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in absenta unei reglementari speciale, ori de cate ori mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in intervale de timp determinate, egale sau inegale.

   
Punere in aplicare Art. 687. prin Lege 71/2011 :
Art. 67. - Dispozitiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb.
   
Temeiul proprietatii periodice

   Art. 688. - Proprietatea periodica se naste in temeiul unui act juridic, dispozitiile in materie de carte funciara aplicandu-se in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 688. prin Lege 71/2011 :
Art. 67. - Dispozitiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb.
   
Valabilitatea actelor incheiate de coproprietar

   Art. 689. - (1) In privinta intervalului de timp ce ii revine, orice coproprietar poate incheia, in conditiile legii, acte precum inchirierea, vanzarea, ipotecarea si altele asemenea.
   (2) Actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferenta unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-parti respective. Dispozitiile art. 642 alin. (2) si art. 643 se aplica in mod corespunzator.
   (3) In raporturile cu tertii cocontractanti de buna-credinta, actele de administrare sau de dispozitie mentionate la alin. (2) sunt anulabile.

   
Punere in aplicare Art. 689. prin Lege 71/2011 :
Art. 67. - Dispozitiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb.
   
Drepturile si obligatiile coproprietarilor

   Art. 690. - (1) Fiecare coproprietar este obligat sa faca toate actele de conservare, in asa fel incat sa nu impiedice ori sa nu ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. Pentru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaza cheltuielile necesare are dreptul la despagubiri in raport cu valoarea drepturilor celorlalti coproprietari.
   (2) Actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordul celorlalti coproprietari.
   (3) La incetarea intervalului, coproprietarul este dator sa predea bunul coproprietarului indreptatit sa il foloseasca in urmatorul interval.
   (4) Coproprietarii pot incheia un contract de administrare, dispozitiile art. 644 alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 690. prin Lege 71/2011 :
Art. 67. - Dispozitiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb.
   
Obligatia de despagubire si excluderea

   Art. 691. - (1) Nerespectarea obligatiilor prevazute in prezentul capitol atrage plata de despagubiri.
   (2) In cazul in care unul dintre coproprietari tulbura in mod grav exercitarea proprietatii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotarare judecatoreasca, la cererea coproprietarului vatamat.
   (3) Excluderea va putea fi dispusa numai daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert cumpara cota-parte a celui exclus.
   (4) In acest scop, se va pronunta, mai intai, o incheiere de admitere in principiu a cererii de excludere, prin care se va stabili ca sunt indeplinite conditiile excluderii, incheiere care va putea fi atacata cu recurs pe cale separata.
   (5) Dupa ramanerea definitiva a incheierii de admitere in principiu, in absenta intelegerii partilor, se va stabili pretul vanzarii silite pe baza de expertiza. Dupa consemnarea pretului la institutia de credit stabilita de instanta, se va pronunta hotararea care va tine loc de contract de vanzare-cumparare.
   (6) Dupa ramanerea definitiva a acestei hotarari, dobanditorul isi va putea inscrie dreptul in cartea funciara, iar transmitatorul va putea sa ridice suma consemnata la institutia de credit stabilita de instanta.

   
Punere in aplicare Art. 691. prin Lege 71/2011 :
Art. 67. - Dispozitiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb.
   
Incetarea proprietatii periodice

   Art. 692. - Proprietatea periodica inceteaza prin radiere din cartea funciara in temeiul dobandirii de catre o singura persoana a tuturor cotelor-parti din dreptul de proprietate periodica, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

   
Punere in aplicare Art. 692. prin Lege 71/2011 :
Art. 67. - Dispozitiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb.
   
TITLUL III

  Dezmembramintele dreptului de proprietate privata

   
CAPITOLUL I

  Superficia

   
Notiune

   Art. 693. - (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta.
   (2) Dreptul de superficie se dobandeste in temeiul unui act juridic, precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
   (3) Superficia se poate inscrie si in temeiul unui act juridic prin care proprietarul intregului fond a transmis exclusiv constructia ori a transmis terenul si constructia, in mod separat, catre doua persoane, chiar daca nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.
   (4) In situatia in care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate inscrie pe baza renuntarii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, in favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate inscrie in favoarea unui tert pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.

   
Punere in aplicare Art. 693. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Durata dreptului de superficie

   Art. 694. - Dreptul de superficie se poate constitui pe o durata de cel mult 99 de ani. La implinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reinnoit.

   
Punere in aplicare Art. 694. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Intinderea si exercitarea dreptului de superficie

   Art. 695. - (1) Dreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de suprafata de teren aferenta si de cea necesara exploatarii constructiei edificate.
   (2) In cazul prevazut la art. 693 alin. (3), in absenta unei stipulatii contrare, titularul dreptului de superficie nu poate modifica structura constructiei. El o poate insa demola, dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala.
   (3) In cazul in care superficiarul modifica structura constructiei, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de 3 ani, incetarea dreptului de superficie sau repunerea in situatia anterioara. In al doilea caz, curgerea termenului de prescriptie de 3 ani este suspendata pana la expirarea duratei superficiei.
   (4) Titularul poate dispune in mod liber de dreptul sau. Cat timp constructia exista, dreptul de folosinta asupra terenului se poate instraina ori ipoteca numai odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei.

   
Punere in aplicare Art. 695. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Actiunea confesorie de superficie

   Art. 696. - (1) Actiunea confesorie de superficie poate fi intentata impotriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului terenului.
   (2) Dreptul la actiune este imprescriptibil.

   
Punere in aplicare Art. 696. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Evaluarea prestatiei superficiarului

   Art. 697. - (1) In cazul in care superficia s-a constituit cu titlu oneros, daca partile nu au prevazut alte modalitati de plata a prestatiei de catre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaza, sub forma de rate lunare, o suma egala cu chiria stabilita pe piata libera, tinand seama de natura terenului, de destinatia constructiei in cazul in care aceasta exista, de zona in care se afla terenul, precum si de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosintei.
   (2) In caz de neintelegere intre parti, suma datorata proprietarului terenului va fi stabilita pe cale judecatoreasca.

   
Punere in aplicare Art. 697. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Cazurile de incetare a superficiei

   Art. 698. - Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara, pentru una dintre urmatoarele cauze:
   a) la expirarea termenului;
   b) prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane;
   c) prin pieirea constructiei, daca exista stipulatie expresa in acest sens;
   d) in alte cazuri prevazute de lege.

   
Punere in aplicare Art. 698. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului

   Art. 699. - (1) In cazul prevazut la art. 698 lit. a), in absenta unei stipulatii contrare, proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circulatie a acesteia de la data expirarii termenului.
   (2) Cand constructia nu exista in momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egala sau mai mare decat aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului sa cumpere terenul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca nu ar fi existat constructia. Constructorul poate refuza sa cumpere terenul daca ridica, pe cheltuiala sa, constructia cladita pe teren si repune terenul in situatia anterioara.
   (3) In absenta unei intelegeri contrare incheiate cu proprietarul terenului, dezmembramintele consimtite de superficiar se sting in momentul incetarii dreptului de superficie. Ipotecile care greveaza dreptul de superficie se stramuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se stramuta de drept asupra materialelor in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a.
   (4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existentei superficiei nu se extind cu privire la intregul imobil in momentul incetarii dreptului de superficie in cazul prevazut la alin. (1). Ele se stramuta de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la intregul teren in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a.

   
Punere in aplicare Art. 699. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Efectele incetarii superficiei prin consolidare

   Art. 700. - (1) In cazul in care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, in absenta unei stipulatii contrare, dezmembramintele consimtite de superficiar se mentin pe durata pentru care au fost constituite, dar nu mai tarziu de implinirea termenului initial al superficiei.
   (2) Ipotecile nascute pe durata existentei superficiei se mentin fiecare in functie de obiectul asupra caruia s-au constituit.

   
Punere in aplicare Art. 700. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Efectele incetarii superficiei prin pieirea constructiei

   Art. 701. - (1) In cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea constructiei, drepturile reale care greveaza dreptul de superficie se sting, daca legea nu prevede altfel.
   (2) Ipotecile nascute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existentei dreptului de superficie se mentin asupra dreptului de proprietate reintregit.

   
Punere in aplicare Art. 701. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Alte dispozitii aplicabile

   Art. 702. - Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si in cazul plantatiilor, precum si al altor lucrari autonome cu caracter durabil.

   
Punere in aplicare Art. 702. prin Lege 71/2011 :
Art. 68. - Dispozitiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite inaintea intrarii in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL II

  Uzufructul

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Notiune

   Art. 703. - Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.

   
Constituirea uzufructului

   Art. 704. - (1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile.
   (2) Uzufructul se poate constitui numai in favoarea unei persoane existente.

   
Actiunea confesorie de uzufruct

   Art. 705. - Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica uzufructului in mod corespunzator.

   
Obiectul uzufructului

   Art. 706. - Pot fi date in uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din acestea.

   
Accesoriile bunurilor ce formeaza obiectul uzufructului

   Art. 707. - Uzufructul poarta asupra tuturor accesoriilor bunului dat in uzufruct, precum si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta.

   
Durata uzufructului

   Art. 708. - (1) Uzufructul in favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.
   (2) Uzufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani.
   (3) Daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager sau, dupa caz, ca este constituit pe o durata de 30 de ani.
   (4) Uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

   
1.
Drepturile uzufructuarului si ale nudului proprietar

   
Drepturile uzufructuarului

   Art. 709. - In lipsa de stipulatie contrara, uzufructuarul are folosinta exclusiva a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia.

   
Fructele naturale si industriale

   Art. 710. - Fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uzufructului apartin uzufructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzufructului revin nudului proprietar, fara a putea pretinde unul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor.

   
Fructele civile

   Art. 711. - Fructele civile se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi.

   
Cvasiuzufructul

   Art. 712. - Daca uzufructul cuprinde, printre altele, si bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grane, bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

   
Uzufructul asupra bunurilor neconsumptibile

   Art. 713. - (1) Daca uzufructul poarta asupra unor bunuri care, fara a fi consumptibile, se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar si potrivit destinatiei lor.
   (2) In acest caz, el nu va fi obligat sa le restituie decat in starea in care se vor afla la data stingerii uzufructului.
   (3) Uzufructuarul poate sa dispuna, ca un bun proprietar, de bunurile care, fara a fi consumptibile, se deterioreaza rapid prin utilizare. In acest caz, la sfarsitul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceasta din urma data.

   
Cesiunea uzufructului

   Art. 714. - (1) In absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane fara acordul nudului proprietar, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile.
   (2) Uzufructuarul ramane dator exclusiv fata de nudul proprietar numai pentru obligatiile nascute inainte de cesiune. Pana la notificarea cesiunii, uzufructuarul si cesionarul raspund solidar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor fata de nudul proprietar.
   (3) Dupa notificarea cesiunii, cesionarul este dator fata de nudul proprietar pentru toate obligatiile nascute dupa notificarea cesiunii. In acest caz, uzufructuarului i se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile legale din materia fideiusiunii.
   (4) Dupa cesiune, dreptul de uzufruct continua, dupa caz, pana la implinirea termenului initial sau pana la decesul uzufructuarului initial.

   
Punere in aplicare Art. 714. prin Lege 71/2011 :
Art. 70. - Dispozitiile art. 714 din Codul civil se aplica indiferent de data constituirii uzufructului. In cazul uzufructului constituit prin conventie incheiata anterior intrarii in vigoare a Codului civil, acesta este si ramane incesibil, mai putin in cazul in care partile convin altfel.
   
Contractele de locatiune

   Art. 715. - (1) Uzufructuarul are dreptul de a inchiria sau, dupa caz, de a arenda bunul primit in uzufruct.
   (2) Locatiunile de imobile incheiate de uzufructuar, inscrise in cartea funciara, sunt opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dupa stingerea uzufructului prin decesul sau, dupa caz, incetarea existentei juridice a uzufructuarului, pana la implinirea termenului lor, dar nu mai mult de 3 ani de la incetarea uzufructului.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 71. - Dispozitiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se aplica numai in cazurile in care incheierea sau reinnoirea contractelor de locatiune ori de arendare are loc dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   (3) Reinnoirile de inchirieri de imobile sau de arendari facute de uzufructuar si inscrise in cartea funciara inainte de expirarea contractelor initiale sunt opozabile proprietarului si mostenitorilor sai pe o perioada de cel mult 6 luni ori, dupa caz, de un an, daca la data stingerii uzufructului nu au fost puse in executare. In niciun caz, locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data stingerii uzufructului.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 71. - Dispozitiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se aplica numai in cazurile in care incheierea sau reinnoirea contractelor de locatiune ori de arendare are loc dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   (4) In cazul in care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, locatiunile inceteaza, in toate cazurile, odata cu stingerea uzufructului.

   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 71. - Dispozitiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se aplica numai in cazurile in care incheierea sau reinnoirea contractelor de locatiune ori de arendare are loc dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Lucrarile si imbunatatirile

   Art. 716. - (1) La incetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo despagubire pentru lucrarile adaugate unui bun imobil, cu exceptia celor necesare, sau pentru imbunatatirile aduse unui bun mobil, chiar atunci cand prin acestea s-a sporit valoarea bunului.
   (2) Daca lucrarile sau imbunatatirile au fost facute fara incuviintarea proprietarului, acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor si la readucerea bunului in starea in care i-a fost incredintat.
   (3) Uzufructuarul va putea cere o indemnizatie echitabila pentru lucrarile necesare adaugate. De asemenea, el va putea cere o indemnizatie echitabila si pentru celelalte lucrari adaugate sau pentru imbunatatirile facute cu incuviintarea proprietarului, daca prin acestea s-a sporit valoarea bunului.
   (4) In cazul lucrarilor autonome facute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor fi aplicabile, in mod corespunzator, in lipsa de stipulatie sau dispozitie legala contrara, dispozitiile din materia accesiunii imobiliare artificiale.

   
Exploatarea padurilor tinere

   Art. 717. - (1) Daca uzufructul cuprinde paduri tinere destinate de proprietarul lor unor taieri periodice, uzufructuarul este dator sa pastreze ordinea si catimea taierii, potrivit regulilor stabilite de proprietar in conformitate cu dispozitiile legale, fara ca uzufructuarul sa poata pretinde vreo despagubire pentru partile lasate netaiate in timpul uzufructului.
   (2) Arborii care se scot din pepiniere fara degradarea acestora nu fac parte din uzufruct decat cu obligatia uzufructuarului de a se conforma dispozitiilor legale in ce priveste inlocuirea lor.

   
Exploatarea padurilor inalte

   Art. 718. - (1) Uzufructuarul poate, conformandu-se dispozitiilor legale si folosintei obisnuite a proprietarului, sa exploateze partile de paduri inalte care au fost destinate taierii regulate, fie ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, fie ca se fac numai pentru un numar de arbori alesi pe toata suprafata fondului.
   (2) In celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate taia arborii inalti; va putea insa intrebuinta, pentru a face reparatiile la care este obligat, arbori cazuti accidental; in acest scop poate chiar sa taie arborii trebuinciosi, cu indatorirea insa de a constata, in prezenta nudului proprietar, aceasta trebuinta.

   
Alte drepturi ale uzufructuarului asupra padurilor ce fac obiectul uzufructului

   Art. 719. - Uzufructuarul poate lua din paduri araci pentru vii; poate, de asemenea, lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite a proprietarului, in limitele dispozitiilor legale.

   
Dreptul asupra pomilor fructiferi

   Art. 720. - Pomii fructiferi ce se usuca si cei cazuti accidental se cuvin uzufructuarului cu indatorirea de a-i inlocui cu altii.

   
Dreptul asupra carierelor de piatra si de nisip aflate in exploatare

   Art. 721. - In conditiile legii, uzufructuarul se foloseste intocmai ca nudul proprietar de carierele de piatra si de nisip ce sunt in exploatare la constituirea dreptului de uzufruct.

   
Situatia carierelor de piatra si de nisip nedeschise si a comorilor

   Art. 722. - Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise inca si nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi in timpul uzufructului.

   
2.
Obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

   
Inventarierea bunurilor

   Art. 723. - (1) Uzufructuarul preia bunurile in starea in care se afla la data constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra insa in posesia lor decat dupa inventarierea bunurilor mobile si constatarea starii in care se afla imobilele, cu exceptia cazului in care uzufructul unui bun mobil este dobandit prin uzucapiune.
   (2) Inventarul se intocmeste numai in prezenta nudului proprietar ori dupa notificarea acestuia.

   
Respectarea destinatiei bunurilor

   Art. 724. - In exercitarea dreptului sau, uzufructuarul este tinut sa respecte destinatia data bunurilor de nudul proprietar, cu exceptia cazului in care se asigura o crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaza in niciun fel interesele proprietarului.

   
Raspunderea uzufructuarului pentru prejudicii

   Art. 725. - Uzufructuarul este obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzatoare a bunurilor date in uzufruct.

   
Constituirea garantiei pentru indeplinirea obligatiilor uzufructuarului

   Art. 726. - (1) In lipsa unei stipulatii contrare, uzufructuarul este obligat sa depuna o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale.
   (2) Sunt scutiti sa depuna garantie vanzatorul si donatorul care si-au rezervat dreptul de uzufruct.
   (3) In cazul in care uzufructuarul este scutit de garantie, instanta poate dispune depunerea unei garantii sau luarea unei masuri conservatorii atunci cand uzufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate in care se afla, pune in pericol drepturile nudului proprietar.

   
Numirea administratorului

   Art. 727. - (1) Daca uzufructuarul nu poate oferi o garantie, instanta, la cererea nudului proprietar, va numi un administrator al imobilelor si va dispune ca fructele civile incasate si sumele ce reprezinta contravaloarea fructelor naturale si industriale percepute sa fie depuse la o institutie de credit aleasa de parti. In acest caz, uzufructuarul va incasa numai dobanzile aferente.
   (2) Nudul proprietar poate cere vanzarea bunurilor ce se uzeaza prin folosinta si depunerea sumelor la o institutie de credit aleasa de parti. Dobanzile produse in cursul uzufructului revin uzufructuarului.
   (3) Cu toate acestea, uzufructuarul va putea cere sa ii fie lasate o parte din bunurile mobile necesare folosintei sale sau familiei sale, cu obligatia de a le restitui la stingerea uzufructului.

   
Intarzierea in depunerea garantiei

   Art. 728. - Intarzierea in depunerea garantiei nu afecteaza dreptul uzufructuarului de a percepe fructele care i se cuvin de la data constituirii uzufructului.

   
Modul de suportare a reparatiilor de catre uzufructuar si nudul proprietar

   Art. 729. - (1) Uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului.
   (2) Reparatiile mari sunt in sarcina nudului proprietar.
   (3) Sunt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte importanta din bun si care implica o cheltuiala exceptionala, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea constructiilor privind structura de rezistenta, zidurile interioare si/sau exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la inlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in ansamblul sau.
   (4) Reparatiile mari sunt in sarcina uzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere.

   
Efectuarea reparatiilor mari

   Art. 730. - (1) Uzufructuarul este obligat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatiilor mari.
   (2) Atunci cand nudul proprietar nu efectueaza la timp reparatiile mari, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat sa restituie contravaloarea lor pana la sfarsitul anului in curs, actualizata la data platii.

   
Distrugerile datorate vechimii ori cazului fortuit

   Art. 731. - Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus datorita vechimii ori dintr-un caz fortuit.

   
Uzufructul cu titlu particular

   Art. 732. - Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar daca le va plati, are actiune contra nudului proprietar.

   
Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor in caz de litigiu

   Art. 733. - (1) Uzufructuarul suporta toate sarcinile si cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosinta bunului, culegerea fructelor ori incasarea veniturilor.
   (2) Daca bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt platite de uzufructuar.

   
Instiintarea nudului proprietar

   Art. 734. - Uzufructuarul este obligat sa aduca de indata la cunostinta nudului proprietar orice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea obligarii la plata de daune-interese.

   
Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor proprietatii

   Art. 735. - (1) Cheltuielile si sarcinile proprietatii revin nudului proprietar.
   (2) Atunci cand sarcinile si cheltuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar, nudul proprietar este obligat la rambursarea acestora, iar cand uzufructul este cu titlu oneros, nudul proprietar datoreaza acestuia si dobanda legala.

   
Obligatiile in caz de pieire a turmei

   Art. 736. - (1) Daca turma data in uzufruct a pierit in intregime din cauze neimputabile uzufructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora.
   (2) Daca turma nu a pierit in intregime, uzufructuarul este obligat sa inlocuiasca animalele pierite cu cele de prasila.

   
3.
Dispozitii speciale

   
Opozabilitatea uzufructului asupra creantelor

   Art. 737. - Uzufructul asupra unei creante este opozabil tertilor in aceleasi conditii ca si cesiunea de creanta si cu indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

   
Drepturile si obligatiile in cazul uzufructului asupra creantelor

   Art. 738. - (1) Uzufructuarul are dreptul sa incaseze capitalul si sa perceapa dobanzile creantei si sa indeplineasca toate actele necesare pentru conservarea ori incasarea dobanzilor. Titularul dreptului de creanta poate face toate actele de dispozitie care nu aduc atingere drepturilor uzufructuarului.
   (2) Dupa plata creantei, uzufructul continua asupra capitalului, cu obligatia uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului.
   (3) Uzufructuarul suporta toate cheltuielile si sarcinile referitoare la dobanzi.

   
Uzufructul rentei viagere

   Art. 739. - Uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata uzufructului sau, veniturile dobandite zi cu zi. Acesta va fi obligat numai la restituirea veniturilor incasate cu anticipatie.

   
Dreptul de a spori capitalul

   Art. 740. - (1) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar fi cel de a dobandi valori mobiliare, apartine nudului proprietar, iar uzufructuarul are numai dreptul de a exercita uzufructul asupra bunurilor astfel dobandite.
   (2) Daca nudul proprietar cedeaza dreptul sau, bunul dobandit in urma instrainarii este predat uzufructuarului, care va da socoteala la sfarsitul uzufructului.

   
Dreptul de vot

   Art. 741. - (1) Dreptul de vot aferent unei actiuni sau altei valori mobiliare, unei parti indivize, unei cote-parti din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun apartine uzufructuarului.
   (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca efect modificarea substantei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut in coproprietate, ori schimbarea destinatiei acestui bun sau incetarea societatii, reorganizarea ori incetarea persoanei juridice sau, dupa caz, a unei intreprinderi.
   (3) Repartizarea exercitarii dreptului de vot in alte conditii decat cele prevazute la alin. (1) si (2) nu este opozabila tertilor, afara de cazul in care acestia au cunoscut-o in mod expres.

   
Dreptul la dividende

   Art. 742. - Dividendele a caror distribuire a fost aprobata, in conditiile legii, de adunarea generala in timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilita prin hotararea adunarii generale.

   
Obligatia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzufructuar

   Art. 743. - (1) Daca uzufructuarul universal ori cu titlu universal plateste datoriile aferente masei patrimoniale sau partii din masa patrimoniala date in uzufruct, nudul proprietar trebuie sa restituie sumele avansate, la stingerea uzufructului, fara nicio dobanda.
   (2) In cazul in care uzufructuarul nu plateste datoriile prevazute la alin. (1), nudul proprietar poate, la alegere, sa le plateasca el insusi sau sa vanda o parte suficienta din bunurile date in uzufruct. Daca insa nudul proprietar plateste aceste datorii, uzufructuarul datoreaza dobanzi pe toata durata uzufructului.
   (3) Legatarul uzufructului universal ori cu titlu universal este obligat sa achite, in proportie cu obiectul uzufructului si fara niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular avand ca obiect obligatii de intretinere sau, dupa caz, rente viagere.

   
Dreptul creditorilor asupra bunurilor uzufructului

   Art. 744. - Daca plata datoriilor nu se va face in modul prevazut la art. 743, creditorii pot sa urmareasca bunurile date in uzufruct.

   
Uzufructul fondului de comert

   Art. 745. - In lipsa de stipulatie contrara, uzufructuarul unui fond de comert nu poate sa dispuna de bunurile ce il compun. In situatia in care dispune de aceste bunuri are obligatia de a le inlocui cu altele similare si de valoare egala.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Stingerea uzufructului

   
Cazurile de stingere a uzufructului

   Art. 746. - (1) Uzufructul se stinge pe cale principala prin:
   a) moartea uzufructuarului ori, dupa caz, incetarea personalitatii juridice;
   b) ajungerea la termen;
   c) consolidare, atunci cand calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se intrunesc in aceeasi persoana;
   d) renuntarea la uzufruct;
   e) neuzul timp de 10 de ani sau, dupa caz, timp de 2 ani in cazul uzufructului unei creante.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 72. - Dispozitiile art. 746 alin. (1) lit. e) din Codul civil se aplica drepturilor de uzufruct constituite ulterior intrarii in vigoare a Codului civil.
   (2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, dupa caz, incetarea existentei juridice a uzufructuarului chiar daca termenul nu s-a implinit.
   (3) In cazul imobilelor sunt aplicabile dispozitiile in materie de carte funciara.

   
Stingerea uzufructului in caz de abuz de folosinta

   Art. 747. - (1) Uzufructul poate inceta la cererea nudului proprietar atunci cand uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, aduce stricaciuni acestuia ori il lasa sa se degradeze.
   (2) Creditorii uzufructuarului pot interveni in proces pentru conservarea drepturilor lor; ei se pot angaja sa repare stricaciunile si pot oferi garantii pentru viitor.
   (3) Instanta poate dispune, dupa imprejurari, fie stingerea uzufructului, fie preluarea folosintei bunului de catre nudul proprietar, cu obligatia acestuia de a plati uzufructuarului o renta pe durata uzufructului. Cand bunul este imobil, pentru garantarea rentei, instanta poate dispune inscrierea unei ipoteci in cartea funciara.

   
Punere in aplicare Art. 747. prin Lege 71/2011 :
Art. 73. - Dispozitiile art. 747 din Codul civil sunt aplicabile si in cazul uzufructului constituit anterior intrarii in vigoare a Codului civil, daca abuzul de folosinta este savarsit ulterior acestei date.
   
Stingerea uzufructului in caz de pieire a bunului

   Art. 748. - (1) Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in intregime dintr-un caz fortuit. Cand bunul a fost distrus in parte, uzufructul continua asupra partii ramase.
   (2) In toate cazurile, uzufructul va continua asupra despagubirii platite de tert sau, dupa caz, asupra indemnizatiei de asigurare, daca aceasta nu este folosita pentru repararea bunului. Dispozitiile art. 712 se aplica in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 74. - Dispozitiile art. 748 alin. (2) din Codul civil se aplica in toate cazurile in care bunul a fost distrus ulterior intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Punere in aplicare CAPITOLUL II prin Lege 71/2011 :
Art. 69. - Drepturile de uzufruct in fiinta si dupa intrarea in vigoare a Codului civil se exercita potrivit dispozitiilor acestuia, daca nu se prevede altfel prin prezenta lege.
   
CAPITOLUL III

  Uzul si abitatia

   
Dreptul de uz

   Art. 749. - Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale.

   
Dreptul de abitatie

   Art. 750. - Titularul dreptului de abitatie are dreptul de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copiii sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia, precum si cu parintii ori alte persoane aflate in intretinere.

   
Constituirea uzului si a abitatiei

   Art. 751. - Uzul si abitatia se constituie in temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevazute de lege.

   
Limitele dreptului de uz si abitatie

   Art. 752. - Dreptul de uz ori de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi inchiriat sau, dupa caz, arendat.

   
Obligatia uzuarului si a titularului dreptului de abitatie

   Art. 753. - (1) Daca titularul dreptului de uz sau de abitatie este indreptatit sa perceapa toate fructele naturale si industriale produse de bun ori, dupa caz, sa ocupe intreaga locuinta, este dator sa plateasca toate cheltuielile de cultura si reparatiile de intretinere intocmai ca si uzufructuarul.
   (2) Daca titularul dreptului de uz sau de abitatie nu este indreptatit sa perceapa decat o parte din fructe ori sa ocupe decat o parte din locuinta, va suporta cheltuielile de cultura sau de intretinere in proportie cu partea de care se foloseste.

   
Alte dispozitii aplicabile

   Art. 754. - Dispozitiile prezentului capitol se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privitoare la uzufruct.

   
CAPITOLUL IV

  Servitutile

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Notiune

   Art. 755. - (1) Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.
   (2) Utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortului acestuia.

   
Constituirea servitutii

   Art. 756. - Servitutea se poate constitui in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozitiile in materie de carte funciara ramanand aplicabile.

   
Actiunea confesorie de servitute

   Art. 757. - Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

   
Constituirea servitutii in vederea utilitatii viitoare

   Art. 758. - Servitutea se poate constitui in vederea unei utilitati viitoare a fondului dominant.

   
Obligatiile in sarcina proprietarului fondului aservit

   Art. 759. - (1) Prin actul de constituire se pot impune in sarcina proprietarului fondului aservit anumite obligatii pentru asigurarea uzului si utilitatii fondului dominant.
   (2) In acest caz, sub conditia notarii in cartea funciara, obligatia se transmite dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit.

   
Servitutile aparente si neaparente

   Art. 760. - (1) Servitutile sunt aparente sau neaparente.
   (2) Servitutile aparente sunt acelea a caror existenta este atestata de un semn vizibil de servitute, cum ar fi o usa, o fereastra, un apeduct.
   (3) Servitutile neaparente sunt acelea a caror existenta nu este atestata de vreun semn vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumita inaltime.

   
Servitutile continue si necontinue

   Art. 761. - (1) Servitutile sunt continue sau necontinue.
   (2) Servitutile continue sunt acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi.
   (3) Servitutile necontinue sunt acelea pentru a caror existenta este necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.

   
Servitutile pozitive si negative

   Art. 762. - (1) Servitutile sunt pozitive sau negative.
   (2) Servitutile pozitive sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercita o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de trecere.
   (3) Servitutile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi.

   
Dobandirea servitutii prin uzucapiune

   Art. 763. - Prin uzucapiune tabulara poate fi dobandita orice servitute, iar prin uzucapiune extratabulara pot fi dobandite numai servitutile pozitive.

    Alte dispozitii aplicabile

   Art. 764. - Modul de exercitiu al servitutii se dobandeste in aceleasi conditii ca si dreptul de servitute.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile si obligatiile proprietarilor

   
Regulile privind exercitarea si conservarea servitutii

   Art. 765. - (1) In lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrarile pentru a exercita si conserva servitutea.
   (2) Cheltuielile legate de conservarea acestor lucrari revin celor 2 proprietari, proportional cu avantajele pe care le obtin, in masura in care lucrarile efectuate pentru exercitiul servitutii sunt necesare si profita inclusiv fondului aservit.

   
Exonerarea de raspundere

   Art. 766. - In toate cazurile in care cheltuielile lucrarilor necesare pentru exercitarea si conservarea servitutilor revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de obligatie renuntand la dreptul de proprietate asupra fondului aservit in intregime sau asupra partii din fondul aservit necesare pentru exercitarea servitutii in favoarea proprietarului fondului dominant. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.

   
Schimbarea locului de exercitare a servitutii

   Art. 767. - (1) Proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la orice act care limiteaza ori impiedica exercitiul servitutii. Astfel, el nu va putea schimba starea locurilor ori stramuta exercitarea servitutii in alt loc.
   (2) Daca are un interes serios si legitim, proprietarul fondului aservit va putea schimba locul prin care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pentru proprietarul fondului dominant.

   
Obligatia de a nu agrava situatia fondului aservit

   Art. 768. - Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit si nu poate produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servitutii.

   
Exercitarea servitutii in caz de impartire a fondurilor

   Art. 769. - (1) Daca fondul dominant se imparte, servitutea va putea fi exercitata pentru uzul si utilitatea fiecarei parti, fara ca situatia fondului aservit sa poata fi agravata.
   (2) Daca fondul aservit se imparte, servitutea se poate exercita, pentru uzul si utilitatea fondului dominant, pe toate partile rezultate din impartire, sub rezerva prevederilor art. 768.
   (3) Cu toate acestea, daca servitutea este exercitata pentru uzul si utilitatea exclusiva a uneia dintre partile despartite din fondul dominant ori nu se poate exercita decat pe una dintre partile despartite din fondul aservit, servitutea asupra celorlalte parti se stinge.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Stingerea servitutilor

   
Cauzele de stingere a servitutilor

   Art. 770. - (1) Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una dintre urmatoarele cauze:
   a) consolidarea, atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar;
   b) renuntarea proprietarului fondului dominant;
   c) ajungerea la termen;
   d) rascumpararea;
   e) imposibilitatea definitiva de exercitare;
   f) neuzul timp de 10 de ani;
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
Art. 75. - Dispozitiile art. 770 alin. (1) lit. f) din Codul civil se aplica numai drepturilor de servitute constituite ulterior intrarii in vigoare a Codului civil.
   g) disparitia oricarei utilitati a acestora.
   (2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat bunul expropriat.

   
Stingerea servitutii prin neuz

   Art. 771. - (1) Termenul de 10 de ani prevazut la art. 770 alin. (1) lit. f) curge de la data ultimului act de exercitiu al servitutilor necontinue ori de la data primului act contrar servitutilor continue.
   (2) Exercitarea servitutii de catre un coproprietar ori de catre uzufructuar profita si celorlalti coproprietari, respectiv nudului proprietar.

   
Rascumpararea servitutii de trecere

   Art. 772. - (1) Servitutea de trecere va putea fi rascumparata de proprietarul fondului aservit daca exista o disproportie vadita intre utilitatea care o procura fondului dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata fondului aservit.
   (2) In caz de neintelegere intre parti, instanta poate suplini consimtamantul proprietarului fondului dominant. La stabilirea pretului de rascumparare, instanta va tine cont de vechimea servitutii si de schimbarea valorii celor doua fonduri.

   
TITLUL IV

  Fiducia

   
Notiune

   Art. 773. - Fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor.

   
Izvoarele fiduciei

   Art. 774. - (1) Fiducia este stabilita prin lege sau prin contract incheiat in forma autentica. Ea trebuie sa fie expresa.
   (2) Legea in temeiul careia este stabilita fiducia se completeaza cu dispozitiile prezentului titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare.

   
Interdictia liberalitatii indirecte

   Art. 775. - Contractul de fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului.

   
Partile contractului de fiducie

   Art. 776. - (1) Orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie.
   (2) Pot avea calitatea de fiduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare legal infiintate.
   (3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent de forma de exercitare a profesiei.

   
Beneficiarul fiduciei

   Art. 777. - Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terta persoana.

   
Reprezentarea intereselor constituitorului

   Art. 778. - In absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in executarea contractului si care sa ii exercite drepturile nascute din contractul de fiducie.

   
Continutul contractului de fiducie

   Art. 779. - Contractul de fiducie trebuie sa mentioneze, sub sanctiunea nulitatii absolute:
   a) drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale transferate;
   b) durata transferului, care nu poate depasi 33 de ani incepand de la data incheierii sale;
   c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;
   d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;
   e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora;
   f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor.

   
Inregistrarea fiscala

   Art. 780. - (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cererea fiduciarului, in termen de o luna de la data incheierii acestora, la organul fiscal competent sa administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului.
   (2) Cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt inregistrate, in conditiile prevazute de lege, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ- teritoriale in raza carora se afla imobilul, dispozitiile de carte funciara ramanand aplicabile.
   (3) Desemnarea ulterioara a beneficiarului, in cazul in care acesta nu este precizat chiar in contractul de fiducie, trebuie sa fie facuta, sub aceeasi sanctiune, printr-un act scris inregistrat in aceleasi conditii.
   (4) Daca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte speciale de forma, se va incheia un act separat cu respectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, lipsa inregistrarii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevazute de lege.

   
Punere in aplicare Art. 780. prin Ordin 1985/2012 :
ANEXA Nr. 1
Procedura de inregistrare a contractelor de fiducie
1. Prezenta procedura se aplica contribuabililor care, potrivit prevederilor art. 780 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, detin calitatea de fiduciar si au obligatia de a inregistra contractele de fiducie si modificarile acestora la organul fiscal competent.
2. Organul fiscal competent este organul fiscal in a carui evidenta fiscala sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe contribuabilii care detin calitatea de fiduciar.
3.
(1) Contribuabilul care detine calitatea de fiduciar, denumit in continuare fiduciar, depune, in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de fiducie, la organul fiscal competent "Declaratia de inregistrare a contractelor de fiducie", cod 14.13.01.43, prevazuta la anexa nr. 3 la ordin, insotita de contractul de fiducie, in original si copie.
(2) Declaratia se completeaza in doua exemplare, din care originalul se depune la organul fiscal competent, iar copia se pastreaza de fiduciar.
(3) Organul fiscal certifica conformitatea copiei contractului de fiducie cu originalul si restituie fiduciarului originalul.
(4) In cazul in care fiduciarul depune declaratia prevazuta la alin. (1) prin posta, cu confirmare de primire, aceasta va fi insotita de o copie legalizata de pe contractul de fiducie.
4. Modificarea si incetarea contractului de fiducie se inregistreaza, de fiduciar, la organul fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii, prin depunerea declaratiei prevazute la pct. 3 alin. (1), avand bifata casuta "Modificare" sau "Incetare", dupa caz, din formular, insotita de documentele justificative.
5.
(1) Data inregistrarii contractelor de fiducie, a modificarilor ulterioare si a incetarii acestora, la organul fiscal competent, este data depunerii acestora la registratura organului fiscal competent sau data postei, dupa caz.
(2) In cazul contractelor de fiducie/modificarilor ulterioare/incetarii, inregistrate direct la registratura organului fiscal competent, dovada inregistrarii o constituie copia declaratiei prevazute la pct. 3 alin. (1), avand inscrise numarul si data inregistrarii la organul fiscal.
(3) In cazul contractelor de fiducie/modificarilor ulterioare/incetarii, transmise prin posta, cu confirmare de primire, dovada inregistrarii la organul fiscal competent o constituie copia declaratiei prevazute la pct. 3 alin. (1), insotita de confirmarea de primire semnata de reprezentantul organului fiscal competent.
6. Declaratia si documentele depuse de fiduciar se arhiveaza la dosarul fiscal al acestuia.
7. Organul fiscal competent organizeaza evidenta contractelor de fiducie intr-un Registru al contractelor de fiducie, care se conduce informatizat, potrivit modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta procedura.
8. Inregistrarea in Registrul contractelor de fiducie se efectueaza in maximum 5 zile de la data depunerii contractelor de fiducie.
9. Registrul contractelor de fiducie se gestioneaza la nivelul organelor fiscale competente, cu ajutorul aplicatiei informatice puse la dispozitie de catre Directia Generala de Tehnologia Informatiei din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
ANEXA la Procedura de inregistrare a contractelor de fiducie
REGISTRUL CONTRACTELOR DE FIDUCIE
Nr. crt. Numar de inregistrare Date de identificare a fiduciarului Date despre contractul de fiducie
Contractul de fiducie initial Modificari ale contractului de fiducie Incetarea contractului de fiducie
Denumirea Codul de identificare fiscala Numarul Data Numarul Data Numarul Data
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
ANEXA Nr. 3*)
___________
*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.
a
   
Opozabilitatea fiduciei

   Art. 781. - (1) Fiducia este opozabila tertilor de la data mentionarii sale in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
   (2) Inscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garantiilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face si in cartea funciara, pentru fiecare drept in parte.

   
Precizarea calitatii fiduciarului

   Art. 782. - (1) Cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare, el poate sa faca mentiune expresa in acest sens, cu exceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie.
   (2) De asemenea, cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi a caror transmitere este supusa publicitatii, in registrul de publicitate fiduciarul poate solicita sa se mentioneze denumirea fiduciarului si calitatea in care actioneaza.
   (3) In toate cazurile in care constituitorul sau beneficiarul solicita acest lucru in conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui sa isi precizeze calitatea in care actioneaza. In caz contrar, daca actul este pagubitor pentru constituitor, se va considera ca actul a fost incheiat de fiduciar in nume propriu.

   
Obligatia de a da socoteala

   Art. 783. - Contractul de fiducie trebuie sa cuprinda conditiile in care fiduciarul da socoteala constituitorului cu privire la indeplinirea obligatiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie sa dea socoteala, la intervale precizate in contractul de fiducie, beneficiarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora.

   
Puterile si remunerarea fiduciarului

   Art. 784. - (1) In raporturile cu tertii, se considera ca fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, actionand ca un veritabil si unic titular al drepturilor in cauza, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri.
   (2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit intelegerii partilor, iar in lipsa acesteia, potrivit regulilor care carmuiesc administrarea bunurilor altuia.

   
Insolventa fiduciarului

   Art. 785. - Deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului nu afecteaza masa patrimoniala fiduciara.

   
Limitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimoniale

   Art. 786. - (1) Bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, in conditiile legii, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urmarire poate fi exercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul hotararii judecatoresti definitive de admitere a actiunii prin care a fost desfiintat sau a devenit inopozabil, in orice mod, cu efect retroactiv, contractul de fiducie.
   (2) Titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri, cu exceptia cazului in care, prin contractul de fiducie, s-a prevazut obligatia fiduciarului sau/si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. In acest caz, va fi urmarit mai intai activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, daca este necesar, bunurile fiduciarului sau/si ale constituitorului, in limita si in ordinea prevazute in contractul de fiducie.

   
Raspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate

   Art. 787. - Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimoniul sau.

   
Inlocuirea fiduciarului

   Art. 788. - (1) Daca fiduciarul nu isi indeplineste obligatiile sau pune in pericol interesele care i-au fost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul poate cere in justitie inlocuirea fiduciarului.
   (2) Pana la solutionarea cererii de inlocuire, constituitorul, reprezentantul sau sau, in lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. In cazul in care constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul desemneaza concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea facuta de constituitorul ori de reprezentantul sau legal.
   (3) Mandatul administratorului provizoriu inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul respingerii definitive a cererii de inlocuire. Solutionarea cererii de inlocuire a fiduciarului se realizeaza de urgenta si cu precadere.
   (4) Numirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispusa de instanta de judecata numai cu acordul acestora.
   (5) In cazul in care instanta de judecata a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile si obligatiile prevazute in contractul de fiducie.
   (6) Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate sa inregistreze aceasta modificare a fiduciei, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile art. 780 si 781. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare.

   
Denuntarea, modificarea si revocarea contractului de fiducie

   Art. 789. - (1) Cat timp nu a fost acceptat de catre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat unilateral de catre constituitor.
   (2) Dupa acceptarea de catre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau, in absenta acestuia, cu autorizarea instantei judecatoresti.

   
Incetarea contractului de fiducie

   Art. 790. - (1) Contractul de fiducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmarit cand aceasta intervine inainte de implinirea termenului.
   (2) El inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti beneficiarii renunta la fiducie, iar in contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare intr-o asemenea situatie. Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitati de inregistrare ca si contractul de fiducie. Incetarea se produce la data finalizarii formalitatilor de inregistrare pentru ultima declaratie de renuntare.
   (3) Contractul de fiducie inceteaza si in momentul in care s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit legii, efectele reorganizarii persoanei juridice.

   
Efectele incetarii contractului de fiducie

   Art. 791. - (1) Cand contractul de fiducie inceteaza, masa patrimoniala fiduciara existenta in acel moment se transfera la beneficiar, iar in absenta acestuia, la constituitor.
   (2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.

   
TITLUL V

  Administrarea bunurilor altuia

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Calitatea de administrator al bunurilor altuia

   Art. 792. - (1) Persoana care este imputernicita, prin legat sau conventie, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu ii apartine are calitatea de administrator al bunurilor altuia.
   (2) Imputernicirea prin legat produce efecte daca este acceptata de administratorul desemnat.
   (3) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oricarei administrari a bunurilor altuia, cu exceptia cazului in care legea, actul constitutiv sau imprejurarile concrete impun aplicarea unui alt regim juridic de administrare.
   (4) Administratorul persoana fizica trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

   
Remuneratia administratorului

   Art. 793. - (1) Cu exceptia cazului in care, potrivit legii, actului constitutiv sau intelegerii ulterioare a partilor ori imprejurarilor concrete, administrarea se realizeaza cu titlu gratuit, administratorul are dreptul la o remuneratie stabilita prin actul constitutiv sau prin intelegerea ulterioara a partilor, prin lege ori, in lipsa, prin hotarare judecatoreasca. In acest ultim caz, se va tine seama de uzante si, in lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator.
   (2) Persoana care actioneaza fara a avea acest drept sau fara a fi autorizata in acest sens nu are dreptul la remuneratie, ramanand aplicabile, daca este cazul, regulile de la gestiunea de afaceri.

   
Domeniul de aplicare

   Art. 794. - In absenta unor dispozitii legale speciale, prevederile prezentului titlu se aplica in toate cazurile de administrare a bunurilor altuia.

   
CAPITOLUL II

  Formele de administrare

   
SECŢIUNEA 1

  Administrarea simpla

   
Notiune

   Art. 795. - Persoana imputernicita cu administrarea simpla este tinuta sa efectueze toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum si actele utile pentru ca acestea sa poata fi folosite conform destinatiei lor obisnuite.

   
Atributiile administratorului

   Art. 796. - (1) Cel imputernicit cu administrarea simpla este tinut sa culeaga fructele bunurilor si sa exercite drepturile aferente administrarii acestora.
   (2) Administratorul incaseaza creantele administrate, eliberand in mod valabil chitantele corespunzatoare, si exercita drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are in administrare, precum dreptul de vot, de conversie si de rascumparare.

   
Mentinerea destinatiei bunurilor

   Art. 797. - Administratorul este obligat sa continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere fara a schimba destinatia acestora, cu exceptia cazului in care este autorizat de catre beneficiar sau, in caz de impiedicare a acestuia, de catre instanta judecatoreasca.

   
Investirea sumelor de bani

   Art. 798. - (1) Administratorul este obligat sa investeasca sumele de bani aflate in administrarea sa in conformitate cu dispozitiile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate sigure.
   (2) Administratorul poate, totodata, sa modifice investitiile efectuate anterior dobandirii de catre acesta a calitatii sale ori efectuate de el insusi in calitate de administrator.

   
Autorizarea actelor de dispozitie

   Art. 799. - (1) Cand administrarea are ca obiect un bun individual determinat, administratorul va putea sa instraineze cu titlu oneros bunul sau sa il greveze cu o garantie reala, atunci cand este necesar pentru conservarea valorii bunului, achitarea datoriilor ori mentinerea modului de folosinta potrivit destinatiei obisnuite a bunului, numai cu autorizarea beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia ori in cazul in care acesta nu a fost inca determinat, a instantei judecatoresti.
   (2) Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi instrainat fara aceasta autorizare.
   (3) Cand administrarea are ca obiect o masa patrimoniala sau un patrimoniu, administratorul poate sa instraineze un bun individual determinat sau sa il greveze cu o garantie reala ori de cate ori este necesar pentru buna administrare a universalitatii. In celelalte cazuri, este necesara autorizarea prealabila a beneficiarului sau, dupa caz, a instantei judecatoresti.
   (4) Incheierea actului de instrainare in lipsa autorizarii prealabile cerute potrivit prezentului articol atrage, in cazul in care cauzeaza prejudicii, obligatia de reparare integrala si reprezinta motiv de inlocuire a administratorului.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Administrarea deplina

   
Atributiile administratorului

   Art. 800. - Persoana imputernicita cu administrarea deplina este tinuta sa conserve si sa exploateze in mod profitabil bunurile, sa sporeasca patrimoniul sau sa realizeze afectatiunea masei patrimoniale, in masura in care aceasta este in interesul beneficiarului.

   
Intinderea puterilor administratorului

   Art. 801. - Pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor sale, administratorul va putea sa instraineze, cu titlu oneros, bunurile sau sa le greveze cu un drept real ori chiar sa le schimbe destinatia, precum si sa efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusiv orice forma de investitie.

   
CAPITOLUL III

  Regimul juridic al administrarii

   
SECŢIUNEA 1

  Obligatiile administratorului fata de beneficiar

   
Limitele raspunderii administratorului

   Art. 802. - (1) Administratorul bunurilor altuia actioneaza numai in limitele puterilor ce ii sunt conferite si este tinut, in exercitarea atributiilor sale, sa respecte obligatiile ce ii incumba potrivit legii, actului constitutiv sau intelegerii ulterioare a partilor.
   (2) Administratorul nu va fi raspunzator pentru pieirea bunurilor pricinuita de forta majora, vechimea sau natura perisabila a bunurilor ori de folosirea obisnuita si autorizata a acestora.

   
Obligatia de diligenta, onestitate si loialitate

   Art. 803. - (1) Administratorul trebuie sa actioneze cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale.
   (2) Administratorul trebuie, totodata, sa actioneze cu onestitate si loialitate in vederea realizarii optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urmarit.

   
Evitarea conflictului de interese

   Art. 804. - (1) Administratorul nu isi poate exercita atributiile in interesul sau propriu sau al unei terte persoane.
   (2) Administratorul este obligat sa evite aparitia unui conflict intre interesul sau propriu si obligatiile sale de administrator.
   (3) In masura in care administratorul insusi este si beneficiar, acesta este tinut sa isi exercite atributiile in interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament egal interesului sau si celui al celorlalti beneficiari.

   
Anuntarea conflictului de interese

   Art. 805. - Administratorul este obligat sa il anunte de indata pe beneficiar despre orice interes pe care l-ar avea intr-o anumita activitate si care este de natura sa il puna intr-o situatie de conflict de interese, precum si drepturile pe care le-ar putea invoca impotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicand, dupa caz, natura si valoarea drepturilor respective, cu exceptia intereselor si drepturilor nascute din actul constitutiv al administrarii.

   
Interdictia dobandirii de drepturi in legatura cu bunurile administrate

   Art. 806. - (1) In timpul exercitarii calitatii sale, administratorul nu va putea deveni parte la niciun contract avand ca obiect bunurile administrate sau sa dobandeasca, altfel decat prin succesiune, orice fel de drepturi asupra bunurilor respective sau impotriva beneficiarului.
   (2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), administratorul va putea incheia actele mentionate, cu imputernicirea expresa a beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia sau in cazul in care acesta nu a fost inca determinat, a instantei judecatoresti.

   
Separatia bunurilor administrate

   Art. 807. - Administratorul este obligat sa tina o evidenta a bunurilor sale proprii distincta de cea a bunurilor preluate in administrare. Aceasta obligatie subzista si in cazul in care, la preluarea bunurilor beneficiarului administrarii, nu a fost intocmit un inventar.

   
Interdictia folosirii bunurilor administrate in interes propriu

   Art. 808. - In absenta acordului beneficiarului sau a imputernicirii conferite prin lege, prin actul constitutiv ori prin intelegerea ulterioara a partilor, administratorul este obligat a nu folosi in propriul sau avantaj bunurile administrate, precum si datele sau informatiile care ii parvin in virtutea administrarii.

   
Interdictia actelor de dispozitie cu titlu gratuit

   Art. 809. - Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de bunurile sau drepturile care ii sunt incredintate, cu exceptia cazului in care interesul unei bune administrari o impune.

   
Dreptul de a reprezenta in justitie

   Art. 810. - Administratorul poate sta in justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la administrarea bunurilor si poate interveni in orice cerere sau actiune avand drept obiect bunurile administrate.

   
Impartialitatea administratorului

   Art. 811. - Daca exista mai multi beneficiari, concomitenti sau succesivi, administratorul este tinut sa actioneze cu impartialitate, tinand cont de drepturile si interesele fiecaruia dintre ei.

   
Atenuarea raspunderii administratorului

   Art. 812. - In aprecierea limitelor raspunderii administratorului si a despagubirilor datorate de acesta, instanta judecatoreasca va putea reduce intinderea acestora, tinand cont de circumstantele asumarii administrarii sau de caracterul gratuit al serviciului administratorului.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Obligatiile administratorului si ale beneficiarului in raporturile cu tertii

   
Raspunderea personala a administratorului

   Art. 813. - (1) Administratorul care, in limitele puterilor conferite, isi asuma obligatii in numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara, nu va fi tinut personal raspunzator fata de tertii contractanti.
   (2) Administratorul este personal raspunzator fata de tertii cu care contracteaza daca se obliga in nume propriu, sub rezerva drepturilor detinute de acestia impotriva beneficiarului sau, dupa caz, a fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.

   
Raspunderea personala a administratorului in cazul depasirii puterilor conferite

   Art. 814. - Administratorul care isi depaseste puterile este tinut personal fata de tertii cu care a contractat, in masura in care acestia nu au cunoscut faptul depasirii puterilor ori beneficiarul nu a ratificat in mod expres sau tacit actul incheiat de administrator cu depasirea puterilor conferite.

   
Depasirea puterilor incredintate mai multor persoane

   Art. 815. - (1) Se considera o depasire a puterilor conferite fapta administratorului de a exercita in mod individual atributiile pe care trebuie sa le exercite impreuna cu altcineva.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu constituie o incalcare a puterilor exercitarea acestora intr-un mod mai avantajos decat acela care ii era impus prin actul de imputernicire.

   
Limitarea raspunderii beneficiarului fata de terti

   Art. 816. - (1) Beneficiarul raspunde fata de terti pentru prejudiciile pricinuite in mod culpabil de administrator in exercitarea atributiilor sale numai pana la concurenta castigului obtinut.
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica, in mod corespunzator, in cazul masei patrimoniale fiduciare.

   
Administratorul aparent

   Art. 817. - Orice persoana care, avand capacitate deplina de exercitiu, creeaza aparenta despre o alta persoana ca este administratorul bunurilor sale va fi tinuta de toate contractele pe care aceasta din urma persoana le incheie cu tertii de buna- credinta.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Inventar, garantii si asigurare

   
Izvorul obligatiei privind inventarul, garantiile si asigurarea

   Art. 818. - (1) Administratorul nu este obligat sa faca inventarul, sa subscrie o polita de asigurare sau sa furnizeze o alta garantie pentru buna executare a indatoririlor sale, in absenta unei clauze a actului constitutiv, a intelegerii ulterioare a partilor, a unei dispozitii legale contrare sau a unei hotarari judecatoresti pronuntate la cererea beneficiarului sau a oricarei persoane interesate.
   (2) In cazul in care o asemenea obligatie a fost stabilita in sarcina administratorului prin lege sau prin hotarare judecatoreasca, administratorul va putea solicita instantei judecatoresti, pentru motive temeinice, sa fie dispensat de indeplinirea ei.

   
Criteriile pentru aprecierea motivelor temeinice

   Art. 819. - (1) In solutionarea cererilor prevazute la art. 818, instanta judecatoreasca va tine seama de valoarea bunurilor, de situatia partilor, precum si de alte circumstante.
   (2) Instanta nu va putea admite cererea de stabilire a obligatiei administratorului privind inventarul, garantiile sau asigurarea, daca pe aceasta cale s-ar incalca o clauza contrara din actul constitutiv sau din intelegerea ulterioara a partilor.

   
Cuprinsul inventarului

   Art. 820. - (1) In cazurile in care administratorul este obligat sa intocmeasca un inventar, acesta trebuie sa cuprinda o enumerare completa a bunurilor incredintate sau a continutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrarii.
   (2) Inventarul contine, ori de cate ori este cazul:
   a) datele de identificare a bunurilor imobile si descrierea bunurilor mobile, cu indicarea valorii acestora, iar in cazul unei universalitati de bunuri mobile, o identificare corespunzatoare a universalitatii respective;
   b) identificarea sumelor de bani;
   c) lista instrumentelor financiare.
   (3) De asemenea, in cazul administrarii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor si se incheie cu o recapitulatie a activului si pasivului.
   (4) Administratorul are obligatia sa notifice beneficiarului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, data si locul intocmirii inventarului.
   (5) Inventarul se intocmeste fie prin inscris autentic, fie prin inscris sub semnatura privata cuprinzand data si locul intocmirii si semnat de autor si de beneficiar, iar in absenta acestuia din urma, de 2 martori. Constatarile cu privire la care beneficiarul nu a facut obiectiuni au deplina forta probanta fata de acesta din urma.

   
Bunurile de uz personal

   Art. 821. - In masura in care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului sau, dupa caz, ale defunctului, in inventar se face o mentiune de ordin general cu privire la acestea, descriindu-se doar obiectele de imbracaminte, inscrisurile personale, bijuteriile sau obiectele de uz curent a caror valoare individuala depaseste echivalentul in lei al sumei de 100 euro.

   
Starea bunurilor indicate in inventar

   Art. 822. - Bunurile indicate in inventar sunt prezumate a fi in buna stare la data intocmirii acestuia, cu exceptia cazului in care inventarul cuprinde o mentiune contrara agreata de beneficiar sau, in absenta acordului beneficiarului, mentiunea este insotita de un document doveditor.

   
Comunicarea si contestarea inventarului

   Art. 823. - (1) O copie a inventarului va fi predata de administrator persoanei care l-a desemnat si beneficiarului, precum si oricarei alte persoane interesate despre care acesta are cunostinta.
   (2) Inventarul poate fi facut public numai in cazurile si potrivit procedurii prevazute de lege.
   (3) Orice persoana interesata poate contesta in justitie inventarul sau oricare dintre mentiunile continute de acesta si va putea solicita intocmirea unui nou inventar, cu participarea unui expert judiciar.

   
Asigurarea facultativa

   Art. 824. - (1) Chiar in absenta unei obligatii stabilite prin lege, prin actul constitutiv sau prin intelegerea partilor ori prin hotarare judecatoreasca, administratorul poate asigura bunurile incredintate impotriva riscurilor obisnuite, precum furtul sau incendiul, pe cheltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.
   (2) Administratorul poate subscrie totodata o polita de asigurare profesionala pentru buna executare a obligatiilor sale.
   (3) Cheltuielile prilejuite de asigurarea prevazuta la alin. (2) sunt in sarcina beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar, in cazul in care administrarea este efectuata cu titlu gratuit.

   
SECŢIUNEA a 4-a

Administrarea colectiva si delegarea

   
Adoptarea hotararilor

   Art. 825. - In cazul in care sunt desemnate mai multe persoane in calitate de administratori, daca legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, hotararile se iau prin vointa majoritatii acestora.

   
Adoptarea hotararilor in situatii speciale

   Art. 826. - (1) Administratorii vor putea efectua in mod individual acte de conservare.
   (2) In cazul in care nu se pot lua hotarari in mod valabil din cauza opunerii constante a unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia vor putea fi facute, in caz de urgenta, cu autorizarea instantei judecatoresti.
   (3) In masura in care neintelegerile dintre administratori persista, iar administrarea este serios afectata, instanta va putea dispune, la solicitarea oricarei persoane interesate, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
   a) stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hotararilor;
   b) repartizarea atributiilor intre administratori;
   c) conferirea votului decisiv, in caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori;
   d) inlocuirea administratorului sau, dupa caz, a administratorilor carora le este imputabila situatia creata.

   
Raspunderea solidara

   Art. 827. - (1) Administratorii sunt raspunzatori in mod solidar pentru indeplinirea atributiilor lor.
   (2) Cu toate acestea, in cazul in care atributiile sunt repartizate prin lege, actul de desemnare sau hotarare judecatoreasca, iar repartizarea a fost respectata, fiecare administrator este raspunzator doar pentru partea sa de administrare.

   
Prezumtia de aprobare a hotararilor

   Art. 828. - (1) Se prezuma ca administratorul a aprobat toate hotararile adoptate de ceilalti administratori si va raspunde pentru acestea in solidar cu ei in masura in care nu s-a opus in momentul adoptarii hotararii si nu a notificat aceasta opozitie beneficiarului intr-un termen rezonabil.
   (2) Se prezuma ca administratorul a aprobat hotararea adoptata in absenta sa in masura in care nu isi face cunoscuta opozitia celorlalti administratori si beneficiarului intr-un termen rezonabil de la data la care a luat cunostinta de hotararea respectiva.
   (3) Administratorul nu va raspunde in situatia in care nu a putut, pentru motive temeinice, sa notifice opozitia sa in conditiile alin. (1).

   
Delegarea

   Art. 829. - (1) Administratorul isi poate delega partial atributiile sau poate imputernici un tert sa il reprezinte la incheierea unui act determinat.
   (2) Administratorul nu poate delega unei terte persoane administrarea generala sau exercitiul unei puteri discretionare, cu exceptia cazului in care delegarea se face catre un coadministrator.
   (3) Administratorul raspunde pentru faptele celui substituit in masura in care beneficiarul nu a autorizat in mod expres substituirea, iar in cazul in care autorizarea exista, raspunde numai pentru lipsa de diligenta in alegerea si indrumarea inlocuitorului.

   
Raspunderea reprezentantului administratorului

   Art. 830. - (1) Actele prin care reprezentantul administratorului a incalcat prevederile actului de desemnare sau uzantele sunt inopozabile beneficiarului.
   (2) De asemenea, beneficiarul se poate indrepta impotriva reprezentantului administratorului pentru prejudiciile suferite, chiar daca era autorizat expres sa incredinteze reprezentarea.

   
SECŢIUNEA a 5-a

Plasamentele considerate sigure

   
Categoriile de plasamente considerate sigure

   Art. 831. - Sunt prezumate a fi sigure plasamentele stabilite periodic de Banca Nationala a Romaniei si de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

    ___________
    Pus in aplicare prin Regulament nr. 15/2011 incepand cu 01.10.2011.

   
Limitele prudentiale ale efectuarii plasamentelor

   Art. 832. - (1) Administratorul hotaraste cu privire la efectuarea plasamentelor in functie de randament si de cresterea estimata a valorii. Administratorul va cauta sa realizeze un portofoliu diversificat, care sa produca venituri fixe si, respectiv, variabile, intr-o proportie stabilita in functie de conjunctura economica.
   (2) Administratorul nu va putea achizitiona mai mult de 5% din actiunile aceleiasi societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si nici nu va putea achizitiona actiuni, obligatiuni sau alte valori mobiliare ale unei persoane juridice care nu si-a indeplinit obligatia de plata a dividendelor ori dobanzilor sau acorda imprumuturi persoanei juridice respective.

    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 incepand cu 15.02.2013.

   
Plasarea sumelor de bani

   Art. 833. - (1) Administratorul va putea depozita sumele de bani care ii sunt incredintate la o institutie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament colectiv, in masura in care depozitul este rambursabil la vedere sau in urma unui aviz de maximum 30 de zile.
   (2) Administratorul va putea efectua totodata depuneri pe perioade mai lungi in masura in care acestea sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar sau, dupa caz, de Fondul de protejare a asiguratilor.
   (3) In lipsa garantiei prevazute la alin. (2), administratorul nu va putea efectua depuneri pe perioade mai lungi, cu exceptia cazului in care instanta il autorizeaza in acest sens si in conformitate cu regulile determinate de aceasta.

   
Mentinerea plasamentelor anterioare

   Art. 834. - (1) Administratorul va putea mentine plasamentele existente la data preluarii functiei chiar daca acestea nu sunt considerate sigure.
   (2) Administratorul va putea totodata sa detina valori mobiliare care le inlocuiesc pe cele detinute anterior ca urmare a reorganizarii, lichidarii sau fuziunii persoanei juridice emitente.

   
Obligatia de reparare a prejudiciului pentru plasamentele nesigure

   Art. 835. - (1) Se prezuma ca un administrator actioneaza prudent daca isi indeplineste atributiile in conformitate cu prevederile prezentei sectiuni.
   (2) Administratorul care efectueaza un alt plasament decat cele mentionate la art. 831si care nu a fost autorizat expres de catre beneficiar va fi tinut sa repare prejudiciul rezultat fara a se tine seama de existenta vreunei culpe.

   
Obligatia administratorului de a-si arata calitatea

   Art. 836. - (1) Administratorul trebuie sa indice calitatea sa si persoana beneficiarului pentru plasamentele facute in cursul administrarii.
   (2) In caz contrar, plasamentul si profitul aferent vor reveni tot beneficiarului. Daca plasamentele sunt nerentabile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate beneficiarului.

   
SECŢIUNEA a 6-a

Repartitia profiturilor si a pierderilor

   
Repartitia profitului si a pierderilor

   Art. 837. - (1) Repartitia profitului si a pierderilor intre beneficiarul fructelor si cel al capitalului se va realiza in conformitate cu prevederile actului constitutiv.
   (2) In lipsa unei indicatii exprese in act, repartitia se face echitabil, tinand seama de obiectul administrarii, de circumstantele care au dat nastere la administrare, precum si de practicile contabile general acceptate.

   
Debitarea contului de venituri

   Art. 838. - (1) Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentand urmatoarele cheltuieli si alte cheltuieli de natura similara, in urmatoarea ordine:
   a) impozitele si taxele platite, aferente bunurilor administrate;
   b) jumatate din remuneratia administratorului si din cheltuielile rezonabile efectuate de acesta pentru administrarea comuna a capitalului si a dobanzilor;
   c) primele de asigurare, costurile reparatiilor minore, precum si celelalte cheltuieli obisnuite ale administrarii;
   d) cheltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor si jumatate din costurile prilejuite de descarcarea judiciara de gestiune, in masura in care instanta judecatoreasca nu dispune altfel;
   e) costurile amortizarii bunurilor, cu exceptia celor utilizate in scop personal de catre beneficiar.
   (2) Administratorul va putea repartiza cheltuielile importante pe o perioada de timp rezonabila, pentru a mentine veniturile la un nivel constant.

   
Debitarea contului de capital

   Art. 839. - (1) Contul de capital se va debita cu sumele reprezentand cheltuieli care nu sunt trecute in debitul contului de venituri, precum cheltuielile referitoare la investitiile de capital, instrainarea de bunuri, conservarea drepturilor beneficiarului capitalului sau a dreptului de proprietate a bunurilor administrate.
   (2) Contul de capital se va debita totodata cu sumele reprezentand taxe si impozite platite asupra castigurilor din capital, chiar si atunci cand legea speciala le califica impozite pe venit.

   
Momentul nasterii dreptului beneficiarului la venitul net

   Art. 840. - Beneficiarul fructelor este indreptatit la venitul net rezultat din administrarea bunurilor incepand cu data prevazuta in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea date, de la momentul inceperii administrarii ori, dupa caz, al decesului testatorului.

   
Dobandirea fructelor

   Art. 841. - (1) Cand beneficiarul este proprietarul bunului frugifer, fructele se dobandesc potrivit regulilor prevazute la art. 550 alin. (2) si (3). In cazul in care beneficiarul este o terta persoana, se aplica in mod corespunzator regulile prevazute la art. 710 si 711.
   (2) Dividendele si distributiile unei persoane juridice se datoreaza de la data indicata in hotararea de distributie sau, in lipsa acesteia, de la data hotararii respective. Beneficiarul nu va avea dreptul la plata dividendelor stabilite ulterior momentului incetarii dreptului sau.

   
SECŢIUNEA a 7-a

Darea de seama anuala

   
Obligatia privind darea de seama

   Art. 842. - Cel putin o data pe an administratorul ii va prezenta beneficiarului o dare de seama a gestiunii sale.

   
Continutul si auditarea darii de seama

   Art. 843. - (1) Darea de seama trebuie sa cuprinda toate informatiile necesare verificarii exactitatii acesteia.
   (2) La cererea persoanei interesate, darea de seama poate fi auditata de catre un expert independent.
   (3) In cazul in care administratorul se opune auditarii, persoana interesata poate sa solicite instantei judecatoresti desemnarea unui expert independent pentru a verifica darea de seama.

   
Darea de seama in ipoteza in care sunt mai multi administratori

   Art. 844. - Daca sunt mai multi administratori, acestia vor intocmi o singura dare de seama, cu exceptia cazului in care atributiile lor au fost repartizate prin lege, prin actul constitutiv sau de catre instanta judecatoreasca, iar aceasta repartizare a fost respectata.

   
Examinarea registrelor

   Art. 845. - Administratorul este obligat sa ii permita beneficiarului, in orice moment, examinarea registrelor si a documentelor justificative ce au legatura cu gestiunea sa.

   
CAPITOLUL IV

  Incetarea administrarii

   
SECŢIUNEA 1

  Cauzele de incetare

   
Cazurile de incetare

   Art. 846. - Administrarea inceteaza:
   a) prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate;
   b) prin expirarea termenului sau implinirea conditiei stipulate in actul constitutiv;
   c) prin indeplinirea scopului administrarii sau prin incetarea cauzei care a dat nastere administrarii;
   d) prin denuntarea de catre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicitarii comunicate administratorului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, de a restitui bunurile de indata;
   e) prin inlocuirea administratorului de catre beneficiar sau de catre instanta judecatoreasca, la cererea altei persoane interesate;
   f) prin decesul, punerea sub interdictie judecatoreasca, renuntarea administratorului ori supunerea acestuia la procedura insolventei;
   g) prin punerea sub interdictie judecatoreasca a beneficiarului sau supunerea acestuia la procedura insolventei, in masura in care aceasta afecteaza bunurile administrate.

   
Notificarea renuntarii

   Art. 847. - (1) Administratorul poate renunta la atributiile sale, pe baza notificarii adresate, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, beneficiarului si, dupa caz, celorlalti administratori sau persoanei imputernicite sa desemneze un inlocuitor.
   (2) Notificarea va cuprinde un termen de preaviz rezonabil, care sa ii permita beneficiarului sa numeasca un alt administrator sau sa preia el insusi administrarea bunurilor. In caz contrar, administratorul va repara prejudiciul cauzat prin renuntarea sa intempestiva.
   (3) Renuntarea administratorului produce efecte de la data expirarii termenului de preaviz.

   
Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului

   Art. 848. - (1) Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului va fi comunicata beneficiarului si, dupa caz, celorlalti administratori, de catre mostenitorii acestuia sau executorul testamentar ori de catre tutorele administratorului.
   (2) Mostenitorii, executorul testamentar si tutorele, dupa caz, sunt obligati sa intreprinda, in privinta oricarei afaceri incepute, orice masura imediata care este necesara pentru prevenirea producerii unei pierderi, precum si sa dea socoteala si sa predea bunurile catre persoana indreptatita.

   
Obligatiile asumate ulterior incetarii administrarii

   Art. 849. - (1) Obligatiile asumate fata de terti, ulterior incetarii administrarii, de un administrator de buna-credinta sunt pe deplin valabile si il obliga pe beneficiar sau, dupa caz, pe fiduciar.
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul obligatiilor asumate de administrator ulterior incetarii administrarii, atunci cand aceasta este o consecinta necesara sau o masura necesara pentru prevenirea pierderilor.
   (3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea tinut de obligatiile asumate fata de tertii care nu au cunoscut faptul incetarii administrarii.
   (4) Fiduciarul raspunde numai in limitele activului masei patrimoniale fiduciare.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Darea de seama si predarea bunurilor

   
Darea de seama finala

   Art. 850. - (1) La incetarea raporturilor de administrare, administratorul va prezenta o dare de seama finala beneficiarului si, dupa caz, administratorului inlocuitor sau celorlalti administratori. In cazul incetarii simultane a raporturilor de administrare ale mai multor administratori, acestia vor prezenta o singura dare de seama, cu exceptia cazului in care atributiile acestora sunt separate.
   (2) Darea de seama va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea exactitatii sale. Registrele si celelalte documente justificative vor putea fi consultate de persoanele interesate.
   (3) Acceptarea darii de seama de catre beneficiar il descarca pe administrator.

   
Descarcarea judiciara de gestiune

   Art. 851. - (1) In cazul in care oricare dintre beneficiari nu accepta darea de seama, administratorul poate cere instantei judecatoresti sa o incuviinteze.
   (2) Ori de cate ori se considera necesar, instanta judecatoreasca va dispune efectuarea unei expertize de specialitate.

   
Locul predarii bunurilor

   Art. 852. - In lipsa unei stipulatii contrare, administratorul preda bunurile administrate la locul unde se gasesc acestea.

   
Intinderea obligatiei de restituire

   Art. 853. - (1) Administratorul este obligat sa predea tot ce a primit in exercitarea atributiilor sale, chiar daca plata primita de la tert este nedatorata beneficiarului sau, dupa caz, fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
   (2) Administratorul este, de asemenea, obligat sa restituie orice profit sau orice alt avantaj patrimonial realizat in folos personal prin utilizarea, fara permisiune, a datelor si a informatiilor obtinute in virtutea calitatii sale.
   (3) Administratorul care a folosit, fara permisiune, un bun este obligat sa il indemnizeze pe beneficiar sau, dupa caz, pe fiduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare cu echivalentul folosintei bunului.

   
Suportarea cheltuielilor administrarii

   Art. 854. - (1) Cheltuielile administrarii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea darii de seama si de predarea bunurilor, sunt in sarcina beneficiarului sau, dupa caz, a fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
   (2) In cazul renuntarii, denuntarii actului de desemnare sau al inlocuirii administratorului, beneficiarul ori fiduciarul, in contul masei patrimoniale fiduciare, are in sarcina, pe langa cheltuielile mentionate la alin. (1), si plata remuneratiei cuvenite administratorului in raport cu durata activitatii sale.

   
Data curgerii dobanzilor

   Art. 855. - (1) Administratorul datoreaza dobanzi asupra soldului de la data acceptarii ori a incuviintarii judiciare a darii de seama sau, dupa caz, de la data notificarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc prevazut de lege.
   (2) Beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimoniala fiduciara, datoreaza dobanzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea in intarziere potrivit alin. (1).

   
Deducerea remuneratiei

   Art. 856. - (1) Administratorul poate deduce din soldul administrarii remuneratia care ii este datorata de beneficiar sau de fiduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare, pentru activitatea sa.
   (2) Administratorul are drept de retentie asupra bunului administrat pana la plata integrala a datoriei fata de el.

   
Solidaritatea beneficiarilor

   Art. 857. - In caz de pluralitate de beneficiari, acestia sunt tinuti solidar la indeplinirea obligatiilor fata de administrator.

   
TITLUL VI

  Proprietatea publica

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Definitia dreptului de proprietate publica

   Art. 858. - Proprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitati administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz ori de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege.

   
Obiectul proprietatii publice. Delimitarea de domeniul privat

   Art. 859. - (1) Constituie obiect exclusiv al proprietatii publice bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica.
   (2) Celelalte bunuri care apartin statului ori unitatilor administrativ-teritoriale fac parte, dupa caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, insa numai daca au fost, la randul lor, dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege.

   
Domeniul public national, judetean si local

   Art. 860. - (1) Bunurile proprietate publica fac parte din domeniul public national, judetean sau, dupa caz, local.
   (2) Delimitarea dintre domeniul public national, judetean si local se face in conditiile legii.
   (3) Bunurile care formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale sau invers decat ca urmare a modificarii legii organice. In celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale si invers se face in conditiile legii.

   
Caracterele dreptului de proprietate publica

   Art. 861. - (1) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
   (2) Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi dobandita de terti prin uzucapiune sau, dupa caz, prin posesia de buna-credinta asupra bunurilor mobile.
   (3) In conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date in administrare sau in folosinta si pot fi concesionate ori inchiriate.

   
Limitele exercitarii dreptului de proprietate publica

   Art. 862. - (1) Dreptul de proprietate publica este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privata, in masura in care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate.
   (2) Incompatibilitatea se constata prin acordul dintre titularul proprietatii publice si persoana interesata sau, in caz de divergenta, pe cale judecatoreasca.
   (3) In aceste cazuri, persoana interesata are dreptul la o justa si prompta despagubire din partea titularului proprietatii publice.

   
Cazurile de dobandire a dreptului de proprietate publica

   Art. 863. - Dreptul de proprietate publica se dobandeste:
   a) prin achizitie publica, efectuata in conditiile legii;
   b) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica, in conditiile legii;
   c) prin donatie sau legat, acceptat in conditiile legii, daca bunul, prin natura lui sau prin vointa dispunatorului, devine de uz ori de interes public;
   d) prin conventie cu titlu oneros, daca bunul, prin natura lui sau prin vointa dobanditorului, devine de uz ori de interes public;
   e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al acesteia, in conditiile legii;
   f) prin alte moduri stabilite de lege.

   
Stingerea dreptului de proprietate publica

   Art. 864. - Dreptul de proprietate publica se stinge daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat, daca a incetat uzul sau interesul public, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

   
Apararea dreptului de proprietate publica

   Art. 865. - (1) Obligatia apararii in justitie a proprietatii publice revine titularului.
   (2) Titularii drepturilor corespunzatoare proprietatii publice sunt obligati:
   a) sa il informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusa dreptului de proprietate publica;
   b) sa il introduca in proces pe titularul dreptului de proprietate publica, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
   (3) Dispozitiile art. 563 se aplica in mod corespunzator.

   
CAPITOLUL II

  Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice

   
SECŢIUNEA 1

  Dispozitii generale

   
Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice

   Art. 866. - Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosinta cu titlu gratuit.

   
SECŢIUNEA a 2-a

Dreptul de administrare

   
Constituirea dreptului de administrare

   Art. 867. - (1) Dreptul de administrare se constituie prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local.
   (2) Autoritatile prevazute la alin. (1) controleaza modul de exercitare a dreptului de administrare.

   
Exercitarea dreptului de administrare

   Art. 868. - (1) Dreptul de administrare apartine regiilor autonome sau, dupa caz, autoritatilor administratiei publice centrale sau locale si altor institutii publice de interes national, judetean ori local.
   (2) Titularul dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat in administrare in conditiile stabilite de lege si, daca este cazul, de actul de constituire.

   
Stingerea dreptului de administrare

   Art. 869. - Dreptul de administrare inceteaza odata cu incetarea dreptului de proprietate publica sau prin actul de revocare emis, in conditiile legii, daca interesul public o impune, de organul care l-a constituit.

   
Apararea dreptului de administrare

   Art. 870. - (1) Apararea in justitie a dreptului de administrare revine titularului dreptului.
   (2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

   
SECŢIUNEA a 3-a

Dreptul de concesiune

   
Continutul dreptului de concesiune

   Art. 871. - (1) Concesionarul are dreptul si, in acelasi timp, obligatia de exploatare a bunului, in schimbul unei redevente si pentru o durata determinata, cu respectarea conditiilor prevazute de lege si a contractului de concesiune.
   (2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridica.
   (3) Procedura de concesionare, precum si incheierea, executarea si incetarea contractului de concesiune sunt supuse conditiilor prevazute de lege.

   
Exercitarea dreptului de concesiune

   Art. 872. - (1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sanctiunea nulitatii absolute, concesionarul nu poate instraina si nici greva bunul dat in concesiune sau, dupa caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii si care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, sa fie predate concedentului la incetarea, din orice motive, a concesiunii.
   (2) Fructele, precum si, in limitele prevazute de lege si in actul de constituire, productele bunului concesionat revin concesionarului.
   (3) In toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusa controlului din partea concedentului, in conditiile legii si ale contractului de concesiune.

   
Apararea dreptului de concesiune

   Art. 873. - (1) Apararea in justitie a dreptului de concesiune revine concesionarului.
   (2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

   
SECŢIUNEA a 4-a

Dreptul de folosinta cu titlu gratuit

   
Continutul si limitele dreptului de folosinta cu titlu gratuit

   Art. 874. - (1) Dreptul de folosinta asupra bunurilor proprietate publica se acorda, cu titlu gratuit, pe termen limitat, in favoarea institutiilor de utilitate publica.
   (2) In lipsa unor dispozitii contrare in actul de constituire, titularul nu beneficiaza de fructele civile ale bunului.
   (3) Dispozitiile privind constituirea si incetarea dreptului de administrare se aplica in mod corespunzator.

   
Apararea dreptului de folosinta cu titlu gratuit

   Art. 875. - (1) Apararea in justitie a dreptului de folosinta cu titlu gratuit revine titularului dreptului.
   (2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

   
TITLUL VII

  Cartea funciara

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale

   
Scopul si obiectul cartii funciare

   Art. 876. - (1) Cartea funciara descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri.
   (2) In cazurile prevazute de lege pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, daca au legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara.
   (3) Prin imobil, in sensul prezentului titlu, se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic.

   
Punere in aplicare Art. 876. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Drepturile tabulare

   Art. 877. - Drepturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. Ele se dobandesc, se modifica si se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara.

   
Punere in aplicare Art. 877. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Obiectul drepturilor tabulare

   Art. 878. - (1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), care dupa inscrierea in cartea funciara nu mai poate sa fie modificat decat cu respectarea regulilor de carte funciara.
   (2) Aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil.
   (3) Mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi carte funciara decat daca se afla in coproprietate pe cote-parti ori in devalmasie.

   
Punere in aplicare Art. 878. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Modificarea imobilului inscris in cartea funciara

   Art. 879. - (1) Imobilul inscris in cartea funciara se poate modifica prin alipiri, daca mai multe imobile alaturate se unesc intr-un singur imobil sau daca se adauga o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia.
   (2) De asemenea, imobilul inscris in cartea funciara se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parte din imobil sau se micsoreaza intinderea acestuia.
   (3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decat cu consimtamantul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie sa fie abuziv, el putand fi cenzurat de catre instanta judecatoreasca.
   (4) Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, in lipsa de conventie contrara, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea.
   (5) Operatiunile de modificare a imobilului inscris in cartea funciara, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun transfer de proprietate.

   
Punere in aplicare Art. 879. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inscrierile in caz de alipire sau dezlipire

   Art. 880. - (1) In caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se vor transcrie in carti funciare noi, cu mentionarea noului numar cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciara sau, dupa caz, vechile carti funciare se vor inchide, fara a se mai putea redeschide pentru alte inscrieri.
   (2) Daca intregul imobil inscris in cartea funciara a fost transcris, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.

   
Punere in aplicare Art. 880. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Felurile inscrierilor

   Art. 881. - (1) Inscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, inscrierea provizorie si notarea.
   (2) Intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se refera la inscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara.
   (3) Inscrierea provizorie si notarea se fac numai in cazurile anume prevazute de lege.

   
Punere in aplicare Art. 881. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inscrierea drepturilor reale afectate de modalitati

   Art. 882. - (1) Drepturile reale sub conditie suspensiva sau rezolutorie nu se intabuleaza. Ele se pot insa inscrie provizoriu.
   (2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se va putea arata atat in cuprinsul intabularii, cat si al inscrierii provizorii.

   
Punere in aplicare Art. 882. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Cercetarea cartii funciare

   Art. 883. - (1) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciara, precum si celelalte documente cu care aceasta se intregeste, potrivit legii. Mapa cu inscrisurile care au stat la baza efectuarii inscrierilor in cartea funciara poate fi consultata de orice persoana interesata, cu respectarea dispozitiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
   (2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat in arhiva.
   (3) Nimeni nu va putea invoca faptul ca nu a avut cunostinta de existenta vreunei inscrieri efectuate in cartea funciara sau, dupa caz, a unei cereri de inscriere inregistrate la biroul de cadastru si publicitate imobiliara.

   
Punere in aplicare Art. 883. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Procedura de inscriere

   Art. 884. - Procedura de inscriere in cartea funciara se va stabili prin lege speciala.

   
Punere in aplicare Art. 884. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL II

  Inscrierea drepturilor tabulare

   
Dobandirea si stingerea drepturilor reale asupra imobilelor

   Art. 885. - (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea.
   
Punere in aplicare prin Lege 71/2011 :
(2) Pana la indeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1), ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de optiune, el dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii incepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare in judecata prin care a solicitat recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra lucrarii, daca actiunea a fost admisa.
Art. 56. - (1) Dispozitiile Codului civil privitoare la dobandirea drepturilor reale imobiliare prin efectul inscrierii acestora in cartea funciara se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pana la data prevazuta la alin. (1), inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat in mod valabil, se face numai in scop de opozabilitate fata de terti.
   (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciara, cu consimtamantul titularului, dat prin inscris autentic notarial. Acest consimtamant nu este necesar daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat in inscriere ori prin decesul sau, dupa caz, prin incetarea existentei juridice a titularului, daca acesta era o persoana juridica.
   (3) Daca dreptul ce urmeaza sa fie radiat este grevat in folosul unei terte persoane, radierea se va face cu pastrarea dreptului acestei persoane, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.
   (4) Hotararea judecatoreasca definitiva sau, in cazurile prevazute de lege, actul autoritatii administrative va inlocui acordul de vointa sau, dupa caz, consimtamantul titularului.

   
Punere in aplicare Art. 885. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Modificarea drepturilor reale asupra imobilelor

   Art. 886. - Modificarea unui drept real imobiliar se face potrivit regulilor stabilite pentru dobandirea sau stingerea drepturilor reale, daca prin lege nu se dispune altfel.

   
Punere in aplicare Art. 886. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Punere in aplicare Art. 886. prin Lege 71/2011 :
Art. 56. - (1) Dispozitiile Codului civil privitoare la dobandirea drepturilor reale imobiliare prin efectul inscrierii acestora in cartea funciara se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele respective, in conformitate cu dispozitiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pana la data prevazuta la alin. (1), inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat in mod valabil, se face numai in scop de opozabilitate fata de terti.
(2) Pana la indeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1), ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de optiune, el dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii incepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare in judecata prin care a solicitat recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra lucrarii, daca actiunea a fost admisa.
   
Dobandirea unor drepturi reale fara inscriere

   Art. 887. - (1) Drepturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara cand provin din mostenire, accesiune naturala, vanzare silita, expropriere pentru cauza de utilitate publica, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
   (2) Cu toate acestea, in cazul vanzarii silite, daca urmarirea imobilului nu a fost in prealabil notata in cartea funciara, drepturile reale astfel dobandite nu vor putea fi opuse tertilor dobanditori de buna-credinta.
   (3) In cazurile prevazute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin cartea funciara decat dupa ce s-a facut inscrierea.

   
Punere in aplicare Art. 887. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Conditii de inscriere

   Art. 888. - Inscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial, a hotararii judecatoresti ramase definitiva, a certificatului de mostenitor sau in baza unui alt act emis de autoritatile administrative, in cazurile in care legea prevede aceasta.

   
Punere in aplicare Art. 888. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Renuntarea la dreptul de proprietate

   Art. 889. - (1) Proprietarul poate renunta la dreptul sau printr-o declaratie autentica notariala inregistrata la biroul de cadastru si publicitate imobiliara pentru a se inscrie radierea dreptului.
   (2) In acest caz, comuna, orasul sau municipiul, dupa caz, poate cere inscrierea dreptului de proprietate in folosul sau, in baza hotararii consiliului local, cu respectarea dispozitiilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, daca o alta persoana nu a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii.
   (3) In situatia bunurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritoriala care a preluat bunul este tinuta in limita valorii bunului.

   
Punere in aplicare Art. 889. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Data producerii efectelor inscrierilor

   Art. 890. - (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor, tinandu-se insa cont de data, ora si minutul inregistrarii acestora in toate cazurile in care cererea a fost depusa personal, prin mandatar ori notar public sau, dupa caz, comunicata prin telefax, posta electronica ori prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de inscriere cu toate documentele justificative.
   (2) In cazul drepturilor de ipoteca, ordinea inregistrarii cererilor va determina si rangul acestora.
   (3) Daca mai multe cereri s-au primit in aceeasi zi prin posta sau curier, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor dobandi numai provizoriu rang egal, urmand ca instanta sa se pronunte, la cererea oricarei persoane interesate, asupra rangului si, daca va fi cazul, asupra radierii inscrierii nevalabile.
   (4) In cazul in care doua sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, potrivit dispozitiilor alin. (3), va fi preferat, indiferent de data certa a titlurilor aflate in concurs, cel care a fost pus in posesia bunului sau, dupa caz, cel fata de care debitorul si-a executat cel dintai obligatiile ce ii incumba, cu exceptia drepturilor de ipoteca care vor avea acelasi rang. In situatia in care niciunul din dobanditori n-a fost pus in posesia bunului sau, dupa caz, debitorul nu si-a executat obligatiile fata de niciunul dintre ei, va fi preferat cel care a sesizat cel dintai instanta de judecata in temeiul dispozitiilor prezentului articol.
   (5) Dispozitiile alin. (3) si (4) se aplica si atunci cand, in aceeasi zi, o cerere de inscriere a fost depusa ori comunicata in conditiile alin. (1), iar alta primita prin posta sau curier.

   
Punere in aplicare Art. 890. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
Art. 77. - Inscrierile in cartea funciara efectuate in temeiul unor acte ori fapte juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse anterior intrarii in vigoare a Codului civil vor produce efectele prevazute de legea in vigoare la data incheierii acestor acte ori, dupa caz, la data savarsirii sau producerii acestor fapte, chiar daca aceste inscrieri sunt efectuate dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun

   Art. 891. - In cazul in care doua sau mai multe persoane au fost indreptatite sa dobandeasca, prin acte incheiate cu acelasi autor, drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc, cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular, indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in cartea funciara.

   
Punere in aplicare Art. 891. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Situatia tertului dobanditor de rea-credinta

   Art. 892. - (1) Cel care a fost indreptatit, printr-un act juridic valabil incheiat, sa inscrie un drept real in folosul sau poate cere radierea din cartea funciara a unui drept concurent sau, dupa caz, acordarea de rang preferential fata de inscrierea efectuata de alta persoana, insa numai daca sunt intrunite urmatoarele 3 conditii:
   a) actul juridic in temeiul caruia se solicita radierea sau acordarea rangului preferential sa fie anterior aceluia in baza caruia tertul si-a inscris dreptul;
   b) dreptul reclamantului si cel al tertului dobanditor sa provina de la un autor comun;
   c) inscrierea dreptului in folosul reclamantului sa fi fost impiedicata de tertul dobanditor prin violenta sau viclenie, dupa caz.
   (2) Radierea sau acordarea rangului preferential poate fi ceruta si daca violenta ori viclenia a provenit de la o alta persoana decat tertul dobanditor, dar numai daca acesta din urma a cunoscut sau, dupa caz, trebuia sa cunoasca aceasta imprejurare la data incheierii contractului in baza caruia a dobandit dreptul intabulat in folosul sau.
   (3) Dreptul la actiune se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii de catre tert a dreptului in folosul sau.

   
Punere in aplicare Art. 892. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Persoanele impotriva carora se poate face inscrierea drepturilor tabulare

   Art. 893. - Inscrierea unui drept real se poate efectua numai:
   a) impotriva aceluia care, la data inregistrarii cererii, este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
   b) impotriva aceluia care, inainte de a fi fost inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.

   
Punere in aplicare Art. 893. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inscrierea drepturilor reale in cazul actelor juridice succesive

   Art. 894. - In cazul in care un drept supus inscrierii in cartea funciara a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate, cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita, odata cu inscrierea acestuia, si inscrierea dobandirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu inscrisuri originale sau copii legalizate, dupa caz.

   
Punere in aplicare Art. 894. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului

   Art. 895. - Inscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea savarsi si dupa ce dreptul a fost inscris pe numele mostenitorului, insa numai in masura in care mostenitorul este tinut de aceste obligatii.

   
Punere in aplicare Art. 895. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Actiunea in prestatie tabulara

   Art. 896. - (1) In cazurile in care cel obligat sa transmita, sa constituie ori sa modifice in folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu isi executa obligatiile necesare pentru inscrierea in cartea funciara, se va putea cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea; dreptul la actiune este prescriptibil in conditiile legii.
   (2) Daca actiunea in prestatie tabulara a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare.

   
Punere in aplicare Art. 896. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Efectele actiunii in prestatie tabulara fata de tertul dobanditor de rea-credinta

   Art. 897. - (1) Actiunea in prestatie tabulara se va putea indrepta si impotriva tertului dobanditor inscris anterior in cartea funciara, daca actul juridic invocat de reclamant este anterior celui in temeiul caruia a fost inscris dreptul tertului dobanditor, iar acesta a fost de rea-credinta la data incheierii actului.
   (2) Dreptul la actiune impotriva tertului se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii de catre acesta a dreptului in folosul sau, cu exceptia cazului in care dreptul la actiune al reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai inainte.

   
Punere in aplicare Art. 897. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Inscrierea provizorie

   Art. 898. - In afara altor cazuri prevazute de lege, inscrierea provizorie in cartea funciara se va putea cere:
   1. daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva ori rezolutorie sau daca priveste ori greveaza o constructie viitoare; in cazul inscrierii provizorii avand ca obiect o constructie viitoare, justificarea acesteia se face in conditiile legii;
   2. daca, in temeiul unei hotarari care nu este inca definitiva, partea cazuta in pretentii a fost obligata la stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administreaza bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea o garantie ipotecara;
   3. daca debitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscrisa ipoteca;
   4. daca se dobandeste un drept tabular inscris provizoriu;
   5. daca ambele parti consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri provizorii.

   
Punere in aplicare Art. 898. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Efectele inscrierii provizorii

   Art. 899. - (1) Inscrierea provizorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data inregistrarii cererii, sub conditia si in masura justificarii ei.
   (2) Justificarea unei inscrieri provizorii se face cu consimtamantul celui impotriva caruia s-a efectuat inscrierea provizorie, dat in forma autentica, sau in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive. In acest din urma caz, dispozitiile art. 896 si 897 se aplica, in mod corespunzator, si actiunii in justificare tabulara.
   (3) Justificarea radierii dreptului de ipoteca se face in temeiul hotararii judecatoresti de validare ramase definitiva, al consimtamantului creditorului dat in forma autentica, al procesului-verbal intocmit de executorul judecatoresc prin care se constata acceptarea platii sau, dupa caz, al incheierii intocmite de acesta prin care se constata efectuarea platii, ramasa definitiva.
   (4) Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei.

   
Punere in aplicare Art. 899. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Prezumtia existentei sau inexistentei unui drept tabular

   Art. 900. - (1) Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei.
   (2) Daca un drept real s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.
   (3) Dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. 887, precum si pe calea actiunii in rectificare.

   
Punere in aplicare Art. 900. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular

   Art. 901. - (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, chiar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara.
   (2) Tertul dobanditor este considerat de buna-credinta numai daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare;
   b) din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane; si
   c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii funciare.
   (3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu buna- credinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic incheiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz.
   (4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

   
Punere in aplicare Art. 901. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
Art. 79. - (1) In cazul in care, pentru prima data, s-au inscris in cartea funciara, fara cauza legitima, drepturi reale potrivit art. 581 din Legea nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, tertii dobanditori cu titlu oneros ai vreunui drept real imobiliar, intemeindu-se, cu buna-credinta, pe cuprinsul cartii funciare, nu se pot prevala contra adevaratilor proprietari, straini de cartea funciara, de dispozitiile art. 901 din Codul civil sau ale art. 31 din Legea nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz, cat timp nu s-a implinit termenul de uzucapiune tabulara prevazut de Codul civil sau daca in acest termen s-a inscris o actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare.
(2) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile si inscrierilor efectuate inainte de intrarea in vigoare a Codului civil. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile de drept comun privitoare la uzucapiune, in vigoare la data intrarii in posesia imobilului.
   
Punere in aplicare Art. 901. prin Lege 71/2011 :
Art. 80. - Cererile de inscriere, precum si actiunile in justitie intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de data introducerii lor, vor fi solutionate potrivit normelor materiale in vigoare la data incheierii actului sau, dupa caz, la data savarsirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus inscrierii ori rectificarii, cu respectarea normelor procedurale in vigoare in momentul introducerii lor.
   
CAPITOLUL III

  Notarea unor drepturi, fapte si raporturi juridice

   
Actele sau faptele supuse notarii

   Art. 902. - (1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevazute la art. 876 alin. (2) devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. In caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. 890-892, 896 si 897 se aplica in mod corespunzator.
   (2) In afara altor cazuri prevazute de lege, sunt supuse notarii in cartea funciara:
   1. punerea sub interdictie judecatoreasca si ridicarea acestei masuri;
   2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, hotararea judecatoreasca de declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a hotararii judecatoresti de declarare a mortii;
   3. calitatea de bun comun a unui imobil;
   4. conventia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei;
   5. destinatia unui imobil de locuinta a familiei;
   6. locatiunea si cesiunea de venituri;
   7. aportul de folosinta la capitalul social al unei societati;
   8. interdictia conventionala de instrainare sau de grevare a unui drept inscris;
   9. vanzarea facuta cu rezerva dreptului de proprietate;
   10. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul;
   11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului;
   12. antecontractul si pactul de optiune;
   13. dreptul de preemptiune nascut din conventii;
   14. intentia de a instraina sau de a ipoteca;
   15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale asupra creantei ipotecare;
   16. deschiderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei masuri, precum si inchiderea acestei proceduri;
   17. sechestrul, urmarirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;
   18. actiunea in prestatie tabulara, actiunea in justificare si actiunea in rectificare;
   19. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, actiunea in partaj, actiunile in desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice in legatura cu imobilele inscrise;
   20. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara savarsita printr-o fapta prevazuta de legea penala.
   (3) In sensul prezentului articol, prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in legatura cu imobilul inscris in cartea funciara.

   
Punere in aplicare Art. 902. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Actele sau faptele care pot fi notate in cartea funciara

   Art. 903. - Se vor putea nota in cartea funciara, fara insa ca opozabilitatea fata de terti sa depinda de aceasta inscriere:
   1. incapacitatea sau restrangerea, prin efectul legii, a capacitatii de exercitiu ori de folosinta;
   2. declaratia de utilitate publica in vederea exproprierii unui imobil;
   3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legatura cu imobilul si care sunt prevazute in acest scop de lege.

   
Punere in aplicare Art. 903. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca

   Art. 904. - (1) Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in folosul unei anumite persoane sa fie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce corespunde obligatiei garantate.
   (2) Daca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de 3 luni de la notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris va avea rangul notarii.

   
Punere in aplicare Art. 904. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Pierderea efectului notarii

   Art. 905. - (1) Notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii.
   (2) Anul, luna si ziua in care notarea isi pierde efectul vor fi mentionate atat in notare, cat si in incheierea ce a dispus-o.

   
Punere in aplicare Art. 905. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Notarea antecontractelor si a pactelor de optiune

   Art. 906. - (1) Promisiunea de a incheia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in legatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul. Notarea se poate efectua oricand in termenul stipulat in antecontract pentru executarea sa, dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui.
   (2) Promisiunea se va putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, in termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru incheierea lui sau daca, intre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului.
   (3) Radierea se va dispune din oficiu, daca, pana la expirarea termenului de 6 luni prevazut la alin. (2), n-a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii, cu exceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prevazute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu in toate cazurile cand, pana la incheierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea definitiva a actiunii prevazute la alin. (2), imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului.
   (4) Dispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate in cartea funciara. In aceste cazuri, daca, pana la expirarea termenului stipulat in contract pentru exercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicita, in baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre cealalta parte, intabularea dreptului ce urmeaza a fi dobandit, se va dispune din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau.

   
Punere in aplicare Art. 906. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
CAPITOLUL IV

  Rectificarea inscrierilor de carte funciara

   
Notiune

   Art. 907. - (1) Cand o inscriere facuta in cartea funciara nu corespunde cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
   (2) Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciara.
   (3) Situatia juridica reala trebuie sa rezulte dintr-o recunoastere facuta de titularul inscrierii a carei rectificare se solicita, prin declaratie data in forma autentica notariala, ori dintr-o hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva acestuia, prin care s-a admis actiunea de fond. Actiunea de fond poate fi, dupa caz, o actiune in anulare, rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului juridic.

   
Punere in aplicare Art. 907. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii

   Art. 908. - (1) Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca:
   1. inscrierea sau incheierea nu este valabila ori actul in temeiul caruia a fost efectuata inscrierea a fost desfiintat, in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente incheierii ori, dupa caz, emiterii lui;
   2. dreptul inscris a fost gresit calificat;
   3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;
   4. inscrierea in cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului.
   (2) Rectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat, fie, in caz de litigiu, prin hotarare judecatoreasca definitiva.
   (3) Cand dreptul inscris in cartea funciara urmeaza a fi rectificat, titularul lui este obligat sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul dat in forma autentica notariala pentru efectuarea rectificarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. In acest din urma caz, hotararea instantei de judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a preda inscrisurile necesare rectificarii.
   (4) Actiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa actiunea de fond, cand este cazul. Ea poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit, cat si impotriva tertilor dobanditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, in conditiile prevazute la art. 909, cu exceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile alin. (1) pct. 3 si 4, care nu poate fi pornita impotriva tertilor care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare.

   
Punere in aplicare Art. 908. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Termenele de exercitare a actiunii in rectificare

   Art. 909. - (1) Sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare este imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea-credinta dreptul inscris in folosul sau. Daca actiunea de fond introdusa pe cale separata a fost admisa, actiunea in rectificare este, de asemenea, imprescriptibila atat impotriva celor care au fost chemati in judecata, cat si impotriva tertilor care au dobandit un drept real dupa ce actiunea de fond a fost notata in cartea funciara.
   (2) Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere.
   (3) De asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare, intemeiata exclusiv pe dispozitiile art. 908 alin. (1) pct. 1 si 2, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului a carui rectificare se cere, cu exceptia cazului cand incheierea, prin care s-a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare, a fost comunicata celui indreptatit, caz in care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia.
   (4) Termenele prevazute la alin. (2) si (3) sunt termene de decadere.

   
Punere in aplicare Art. 909. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Efectele admiterii actiunii in rectificare

   Art. 910. - (1) Hotararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu va aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza.
   (2) Daca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca de admitere se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare, care se va radia odata cu dreptul autorului lor.

   
Punere in aplicare Art. 910. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Rectificarea notarii in cartea funciara

   Art. 911. - (1) In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata va putea cere rectificarea unei notari in cazurile prevazute la art. 908, precum si ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat sa fie exacta.
   (2) Rectificarea se va incuviinta in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive; dreptul la actiune este imprescriptibil.
   (3) Dispozitiile art. 910 raman aplicabile.

   
Punere in aplicare Art. 911. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Radierea drepturilor conditionale

   Art. 912. - (1) Dreptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu, daca nu se dovedeste indeplinirea conditiei care afecteaza dreptul, in termen de 5 ani de la inscriere.
   (2) Tot astfel se va radia conditia rezolutorie, daca nu s-a cerut, in temeiul ei, radierea dreptului inscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la inscriere.

   
Punere in aplicare Art. 912. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Indreptarea erorilor materiale

   Art. 913. - Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor efectuate in cartea funciara, altele decat cele care constituie cazuri de rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu. Dispozitiile art. 909-911 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   
Punere in aplicare Art. 913. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Modificarea descrierii imobilului

   Art. 914. - Proprietarul imobilului inscris in cartea funciara va putea cere oricand modificarea mentiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia, in conditiile legii.

   
Punere in aplicare Art. 914. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
Raspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare

   Art. 915. - (1) Cel prejudiciat printr-o fapta savarsita, chiar din culpa, in pastrarea si administrarea cartii funciare va putea cere obligarea, in solidar, la plata de despagubiri a oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara de la locul situarii imobilului si a persoanei raspunzatoare de prejudiciul astfel cauzat, daca prejudiciul nu a putut fi inlaturat, in tot sau in parte, prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege.
   (2) Dreptul la actiune se prescrie intr-un termen de un an, socotit din ziua in care cel vatamat a cunoscut faptul pagubitor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data cand s-a savarsit fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescriptia este suspendata prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege pentru inlaturarea efectelor faptei pagubitoare.

   
Punere in aplicare Art. 915. prin Lege 71/2011 :
Art. 76. - Dispozitiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
   
TITLUL VIII

  Posesia

   
CAPITOLUL I

  Dispozitii generale
   
Notiune

   Art. 916. - (1) Posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar.
   (2) Dispozitiile prezentului titlu se aplica, in mod corespunzator, si in privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real, cu exceptia drepturilor reale de garantie.

   
Exercitarea posesiei

   Art. 917. - (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie in mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.
   (2) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercita posesia prin reprezentantul lor legal.

   
Cazurile care nu constituie posesie

   Art. 918. - (1) Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre un detentor precar, precum:
   a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
   b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, fata de nuda proprietate;
   c) fiecare coproprietar, in proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti coproprietari;
   d) orice alta persoana care, detinand temporar un bun al altuia, este obligata sa il restituie sau care il stapaneste cu ingaduinta acestuia.
   (2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si limitele prevazute de lege.

   
Prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate

   Art. 919. - (1) Pana la proba contrara, acela care stapaneste bunul este prezumat posesor.
   (2) Detentia precara, odata dovedita, este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii sale.
   (3) Pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara.

   
Intervertirea precaritatii in posesie

   Art. 920. - (1) Intervertirea detentiei precare in posesie nu se poate face decat in urmatoarele cazuri:
   a) daca detentorul precar incheie cu buna-credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decat cu proprietarul bunului;
   b) daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar; in acest caz, intervertirea nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului;
   c) daca detentorul precar instraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de buna-credinta.
   (2) In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dobanditorul este de bunacredinta daca inscrie dreptul in folosul sau intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In celelalte cazuri, este de buna-credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a celui de la care a dobandit bunul.

   
Punere in aplicare Art. 920. prin Lege 71/2011 :
Art. 81. - Dispozitiile art. 920 din Codul civil se aplica numai cazurilor de intervertire aparute ulterior intrarii in vigoare a Codului civil.
   
Incetarea posesiei

   Art. 921. - Posesia inceteaza prin:
   a) transformarea sa in detentie precara;
   b) instrainarea bunului;
   c) abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
   d) pieirea bunului;
   e) trecerea bunului in proprietate publica;
   f) inscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, conform art. 889 alin. (2);
   g) deposedare, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an.

   
CAPITOLUL II

  Viciile posesiei

   
Viciile posesiei

   Art. 922. - (1) In afara situatiilor prevazute de lege, nu poate produce efecte juridice decat posesia utila.
   (2) Nu este utila posesia discontinua, tulburata sau clandestina. Pana la proba contrara, posesia este prezumata a fi utila.

   
Discontinuitatea

   Art. 923. - Posesia este discontinua atat timp cat posesorul o exercita cu intermitente anormale in raport cu natura bunului.

   
Violenta

   Art. 924.